300.000 de informatori în 1989. 14.580 de angajați ai Securității. Un număr uriaș de victime, arestați, anchetați, bătuți, torturați. Zero torționari condamnați după 1989. Și, acum, o expoziție fără pre
16 Iul, 2026
x
300.000 de informatori în 1989. 14.580 de angajați ai Securității. Un număr uriaș de victime, arestați, anchetați, bătuți, torturați. Zero torționari condamnați după 1989. Și, acum, o expoziție fără pre
La Muzeul de Istorie din Suceava poate fi vizitată, până la 9 august 2026, expoziția „Dușmance ale poporului”, care aduce în atenția publicului poveștile a 71 de femei arestate în perioada regimului
La împlinirea a 77 de ani de la cel de-al doilea val al deportărilor staliniste din Basarabia (5-6 iulie 1949), Înaltpreasfințitul Părinte Antonie, Arhiepiscop ales al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a săvârșit, în noaptea de 5 spre 6 iulie, la Bălți, slujba Parastasului pentru victimele regimului totalitar comunist.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit în această seară, 1 iulie, în prezența membrilor Sfântului Sinod, slujba de binecuvântare a Casei „Sărbătoarea”, centrul administrativ-bisericesc al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, precum și a Biroului de prezentare a Proiectului național „Centrul de activități cu tineretul «Sfântul Ilie Tesviteanul»”, situat la parterul Casei „Spiridonia”.
Tragedia deportării celor aproximativ 44.000 de persoane din teritoriul de graniță al României cu Iugoslavia, în Câmpia Bărăganului, în noaptea de Rusalii (17/18 iunie) a anului 1951, reprezintă una dintre cele mai dramatice acțiuni represive desfășurate de regimul comunist din România după cel de-Al Doilea Război Mondial, în contextul mai larg al deportărilor dispuse în anii 1941-1960: deportarea sutelor de preoți, intelectuali și chiaburi români din Basarabia și Bucovina de Nord în Kazahstan și Siberia (1941, 1949, 1951), deportarea etnicilor germani în URSS (1945), deportarea miilor de deținuți politici în coloniile de muncă din Delta Dunării (1950-1960) și la Canalul Dunăre-Marea Neagră (1949-1953/1955), rupţi de locurile natale și supuşi unor tratamente inumane, devenind, astfel, victime ale unui program sistematic de exterminare politică și ideologică.
Dosare secrete, documente și fotografii din timpul anchetelor desfășurate în perioada comunismului despre circulația clandestină a literaturii religioase în România pot fi descoperite de publicul larg în
În 2026 se împlinesc 80 de ani de la cea mai mare fraudă electorală din istoria României, care a marcat dramatic soarta țării noastre pentru aproape o jumătate de secol, dacă nu cumva și mai mult. Pe 6
Muzeul Naţional de Istorie a României și Fundația Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței prezintă expoziția-eveniment dedicată femeilor care au fost victime ale represiunii
În urmă cu 36 de ani, la 22 decembrie, revolta anticomunistă care izbucnise la Timișoara cu cinci zile înainte s-a extins în întreaga țară. În timpul unui uriaș miting, în cadrul căruia Ceaușescu a fost
Până în 9 octombrie, la Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași va putea fi vizitată expoziția foto-documentară „Muzicieni români în arhivele
În curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei (MET) din Cluj-Napoca va avea loc, în 9 august, începând cu ora 18:00, evenimentul „Povești muzicale”, o incursiune fascinantă în universul sonor al României
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) găzduiește una dintre cele mai inedite expoziții ale Muzeului Memoriei - „Telefonul Amintirilor. Adolescent în comunism - finalul anilor ‘80 și Revoluția”.
Cel care intră - pe cel care era deja acolo. Cel care trece - pe cel care stă. Și, desigur, bărbatul - femeia și cel mai tânăr pe cel mai vârstnic. Cine salută primul. În ultimul caz, aparent, ar
O amplă cercetare sociologică dedicată nostalgiei după comunism realizată de INSCOP la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Comunist (IICCMER) reliefează că nu mai
Secolul al XX-lea a adus omenirii și României încercări tot mai grele, dar providența pedagogică divină a avut un rost esențial: trezirea noastră din letargia materialist-ateistă de care întreaga lume se
La Casa Oamenilor de Știință a Academiei Române (AR) din București va avea loc mâine, 24 iunie 2025, conferința „O nouă epocă, un nou lider: 1965 - instaurarea regimului Nicolae Ceaușescu”, în cadrul
Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) prezintă expoziția „Miopie istorică”, amplasată în două spații ale Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” (MNS) - Cantonul de Drum și Școala
Șerban Mironescu, fiul profesorului Alexandru Mironescu, a fost unul dintre studenții arestați în anul 1958 în lotul Rugului Aprins. Activitatea sa prin care și-a ajutat tatăl în convocarea întâlnirilor care se desfășurau în apartamentul din București în care locuiau a fost considerată subversivă de poliția politică din timpul regimului comunist...
Generațiile mai tinere nu știu ce înseamnă sau au adesea o imagine deformată despre petrecerea sărbătorilor pascale în comunism. Jurnalul lui Alexandru Mironescu, membru fondator și emblematic al Rugului Aprins, se distinge prin câteva mărturii de o deosebită consistență duhovnicească. În completarea amintirilor sale din închisoare - am publicat deja un fragment în articolul intitulat „Cât am jinduit în pușcărie după preafrumoasele slujbe”, Ziarul Lumina (30 aprilie 2024) -, redăm mai jos alte câteva rânduri, dedicate Învierii Domnului, notate de profesorul Al. Mironescu în ultimii săi ani de viață pământească, publicate în Jurnalul său intitulat Admirabila Tăcere (vol. 3, Ed. Humanitas, București, 2023). Meditațiile creștine și mărturiile lui Alexandru Mironescu (1903-1973) devin, peste ani, prețioase file de istorie a rezistenței Bisericii în vremurile de prigoană ateist-comunistă.
La Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșit luni seara, 3 februarie, după slujba Vecerniei, ultimul parastas pentru cei 16 părinți români a căror canonizare va fi proclamată în mod solemn la finalul Sfintei Liturghii din ziua de 4 februarie.
Joi seară, la Muzeul Mitropolitan din Iași, în Sala „Sinaxar”, a avut loc lansarea volumului „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud”. Cartea amintește de ororile secolului XX, un veac în care radicalismul ideologic și regimurile totalitare au produs suferințe de neimaginat.
