Bisericile din lemn aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO şi cele aflate în circuitul bisericilor din Transilvania au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţ în această vară, potrivit preşedintei Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), filiala Maramureş, Livia Sima. „Vechile bisericuţe din lemn, opt făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, dar şi cele aflate într-un circuit al bisericilor transilvane, la fel de valoroase şi importante pentru fiecare sat, au fost printre obiectivele cele mai vizitate de turiştii români şi străini vara aceasta. Unele biserici au peste 200 de ani vechime şi atrag atenţia prin realizarea arhitectonică, linia zveltă şi turla înaltă care, privită de la distanţă, îţi dă senzaţia ca înfige cerul. Toate bisericile vechi din lemn sunt parte a patrimoniului din Maramureş şi reprezintă identitatea noastră şi o legătură aparte cu divinitatea. (…) Turiştii români sau străini sunt impresionaţi de frumuseţea acestor biserici, arhitectura simplă, dar complicată în realizare prin care lemnul a luat forme deosebite”, a declarat Livia Sima pentru Agerpres.
Românii, nostalgici după regimul comunist
O amplă cercetare sociologică dedicată nostalgiei după comunism realizată de INSCOP la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Comunist (IICCMER) reliefează că nu mai puţin de 66,2% dintre români consideră că dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost „un lider bun”, în timp ce doar 24,1% îl percep ca fiind „un lider rău”, alţi 7,8% nu ştiu, iar 2% nu răspund. De asemenea, 55,8% cred că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, iar 48,4% sunt de părere că înainte de anul 1989 se trăia „mai bine decât în prezent”.
Percepţia legată de corupţie este iarăşi net favorabilă acelei perioade negre din istoria României: 65,1% cred că înainte de 1989 era „mai puţină corupţie decât în prezent”. Totuşi, 80,9% recunosc că în comunism era „mai puţină libertate decât astăzi”. „Rezultatele sondajului de opinie oferă o imagine precisă şi tulburătoare a unui adevăr pe care nu mai putem să-l negăm sau să-l relativizăm. Nostalgia după regimul comunist nu este o simplă reminiscenţă afectivă, ci un simptom al unei memorii colective pe care statul român postcomunist, ca şi societatea, a neglijat-o sistematic”, a declarat Florin-Daniel Şandru, preşedintele executiv al IICCMER.
Ieri, la Palatul Victoria, în continuarea prezentării rezultatelor sondajului INSCOP, a avut loc o dezbatere cu titlul „Nostalgia după comunism: evaluare, cauze și plan de acțiune” la care au participat istorici, sociologi, profesori universitari, membri ai Academiei Române şi jurnalişti.
„Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizate în faţa războiului informaţional/hibrid/cognitiv, care face deja ravagii în casa noastră”, a spus şi sociologul Remus Ştefureac, directorul INSCOP. (O.N.)
.jpg)
