Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la naşterea celui care a fost duhovnicul Moldovei şi al întregii Românii într-o perioadă de mari încercări pentru poporul român. Ridicat duhovniceşte sub ocrotirea
22 Mai, 2012
x
Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la naşterea celui care a fost duhovnicul Moldovei şi al întregii Românii într-o perioadă de mari încercări pentru poporul român. Ridicat duhovniceşte sub ocrotirea
În ultima vreme, cercetători ai comunismului românesc situează cazul Traian Dorz în fenomenul disidenţei apărut în anii â70. Evident că este o eroare mare, deoarece se ştie că Traian Dorz a fost un militant
După revoluţia de la Budapesta din 1956, regimul comunist din România se pregătea de o nouă represiune împotriva "duşmanilor clasei muncitoare". Printre aceştia erau văzuţi clericii ortodocşi, tot mai
Părintele profesor Gheorghe I. Drăgulin a făcut închisoare în vremea comunismului pentru convingerile sale religioase. Este frapant felul optimist în care vede viaţa după ce a trecut prin cele zece temniţe roşi
În presa din 1946 se vorbea despre pensionări de episcopi incomozi, de realegerea corporaţiilor bisericeşti, de modificarea legii de organizare şi funcţionare a Bisericii, altfel spus, politicul se implica tot mai
La începutul lunii, Fundaţia Academia Civică din Bucureşti a organizat trei evenimente: masa rotundă cu tema "Rusaliile negre: deportarea în Bărăgan" şi vernisarea unei duble expoziţii comemorative -
Una din componentele planului de revigorare a monahismului în spiritul tradiţiei şi al canoanelor ortodoxe iniţiat de patriarhul Justinian Marina a fost acţiunea de trezire duhovnicească, ce avea să pornească
Bulgaria este un caz unic în spaţiul est-european aflat sub influenţă sovietică prin insistenţa cu care autorităţile comuniste au instrumentat şi coordonat acţiuni cu caracter antireligios. Arestările şi
Provenea dintr-o familie de aromâni aşezaţi în părţile Ialomiţei din întinsul Bărăganului. De mic copil a demonstrat o inteligenţă vie şi o aplecare spre cele bisericeşti. La vârsta de 20 de ani a
Cine deschide paginile Patericului poate rămâne surprins de numărul mare de "elemente" considerate un pericol pentru societate care s-au retras în liniştea deşertului pentru a-şi plânge păcatele şi a-L afla pe
După al Doilea Război Mondial, ca multe alte aşezăminte monastice din România, Mănăstirea Hurezi din ţinutul Vâlcei cunoştea o revigorare a obştei, dar şi o atenţie aparte din partea patriarhului Justinian Marina, care o transformase în stavropighie patriarhală. Potrivit unor documente din arhiva Departamentului cultelor, în 1949, Hurezi avea aproape 70 de maici şi surori, în frunte cu stareţa Agapia Florescu, care se ocupau de îngrijirea celor 26 de copii din orfelinat şi lucrau în atelierele de ţesătorie, covoare, tricotaje şi pictură, care funcţionau în acest aşezământ. De asemenea, din dispoziţie patriarhală, în ctitoria brâncovenească funcţionau o şcoală monahală cu două cicluri, pentru monahiile care nu urmaseră clasele primare, gimnaziale şi nu aveau o meserie, dar şi un seminar monahal pentru maicile din mitropoliile Ungrovlahiei şi Olteniei. De pe băncile acestor şcoli au plecat maici care au studiat Teologia la Bucureşti. Spre sfârşitul anilor â50, Hurezi era un reper pentru monahismul românesc postbelic, situaţie care a deranjat autorităţile statului. La aplicarea decretului 410 din 1959, aceste autorităţi au avut grijă să închidă şcolile de la Hurezi, să interzică maicilor să mai frecventeze Institutul Teologic şi au exclus din aşezământul brâncovenesc pe cele mai multe, rămânând numai 10 vieţuitoare. Cu toate încurajările venite din partea patriarhului Justinian de a nu părăsi mănăstirea, maicile de la Hurezi au trecut prin încercări grele provocate de trimişii regimului care nu acceptau viaţa monahicească în marea ctitorie a martirului Constantin Brâncoveanu. (Adrian Nicolae Petcu)
Se împlinesc în aceste zile 60 de ani de când, în noaptea de Rusalii a anului 1951, numeroase familii din sate şi oraşe ale Banatului, aflate în apropierea graniţei cu Iugoslavia, au fost ridicate şi duse
Provenea dintr-o familie de ţărani argeşeni, care nu l-a putut trimite la studii, după absolvirea claselor primare. Dar tânărul Nicolae a descoperit ceva minunat în a lectura şi a împărtăşi celor din jur cu
Dintre monahiile cu viaţă aleasă care au trăit la Mănăstirea Tismana, rasofora Tatiana Răduleţ se distinge în mod deosebit. A fost numită stareţă de vrednicul de pomenire mitropolit Firmilian al Olteniei.
În timpul procesului colectivizării forţate, mulţi clerici au fost închişi, plecându-se de la ideea că, alungând păstorul, turma se va risipi. Aşa este preotul Constantin Pătuleanu, originar din comuna
Aşa l-au văzut cei care l-au întâlnit în detenţia comunistă pe Valeriu Gafencu, tânărul care, bolnav de TBC şi deţinut în spitalul penitenciar din Tg. Ocna, şi-a dat streptomicina, care îl putea salva,
La începutul anilor ’90, intelighenţia bucureşteană era fascinată de prezenţa copleşitoare a unui călugăr venit de departe, de fapt reîntors în ţară după mulţi ani. Este vorba de părintele Andrei (Andr
Despre părintele Arsenie Boca, atât de preţuit în părţile Ardealului şi nu numai, sunt foarte multe de spus. În puţinele rânduri pe care le avem acum la dispoziţie, nu vom face altceva decât să răspundem
▲ „Comunismul a fost un sistem care a transformat cele mai elementare drepturi ale omului în privilegii. Or, ăsta a fost mecanismul prin care s-a ajuns la compromis. Un disident rus foarte cunoscut, Zinoviev, scrie
Pentru un cititor obişnuit, textul Decretului 410/1959 nu spune prea multe. În cuprinsul său erau „doar“ două prevederi care completau cele scrise în Decretul 177/1948 privind regimul general al cultelor din
Pentru un tânăr de azi, căruia „civilizaţia“ (post) modernă îi impune să caute permanent noutatea, schimbarea, diferenţa, viaţa călugărească, cu repetiţiile ei, îi poate apărea extrem de monotonă.
