În procesul Rugului Aprins, din noiembrie 1958, părintele Arsenie Papacioc primise o condamnare de 20 de ani de muncă silnică. Fusese învinuit de „uneltire contra ordinii sociale“, dar
19 Mar, 2013
x
În procesul Rugului Aprins, din noiembrie 1958, părintele Arsenie Papacioc primise o condamnare de 20 de ani de muncă silnică. Fusese învinuit de „uneltire contra ordinii sociale“, dar
Unul dintre apropiaţii lui Valeriu Gafencu în temniţa de la Aiud, mai apoi în penitenciarul-spital de la Târgu Ocna, a fost Ioan Ianolide, cunoscut astăzi prin cartea sa „Întoarcerea la
În rubrica noastră de la "Ziarul Lumina" adeseori am evocat încercările unor monahi în perioada comunistă. Alături de aceşti prigoniţi de dictatura atee au fost şi vieţuitoarele mult rugătoare în
Deşi a trecut peste un deceniu de la deschiderea sistematică a arhivelor fostei Securităţi, până în prezent nu s-a reuşit alcătuirea unei sinteze cuprinzătoare despre organizarea şi funcţionarea monahismului
Până acum câţiva ani, trecutul bisericesc românesc recent avea un contur confuz, cunoscut mai mult din mărturiile victimelor fostului regim comunist şi din multe aprecieri exagerate sau chiar neîntemeiate. De
Una dintre cele mai importante mănăstiri ale Bucovinei în perioada postbelică a fost Suceviţa. Situată pe drumul ce duce de la Rădăuţi spre Vatra Dornei, Suceviţa constituia unul dintre aşezămintele monahale
În timpul prigoanei comuniste, autorităţile au luat toate măsurile în vederea desfiinţării mănăstirilor, străvechi vetre de cultură şi ortodoxie pe pământ românesc. În Oltenia, repercusiunile celebrului
Săptămâna trecută s-a desfăşurat Şcoala de vară "Fenomenul Piteşti", un eveniment organizat de Centrul de Studii în Istorie Contemporană la Piteşti, a cărui menire a fost de a trezi interesul tinerilor faţ
În partea de sud a ţinutului Suceava, în fostul judeţ Baia, după un drum ce şerpuieşte de-a lungul râului Râşca şi la poalele unui deal frumos împădurit, se află mănăstirea voievodală ridicată de Petru
Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la naşterea celui care a fost duhovnicul Moldovei şi al întregii Românii într-o perioadă de mari încercări pentru poporul român. Ridicat duhovniceşte sub ocrotirea
În ultima vreme, cercetători ai comunismului românesc situează cazul Traian Dorz în fenomenul disidenţei apărut în anii â70. Evident că este o eroare mare, deoarece se ştie că Traian Dorz a fost un militant
După revoluţia de la Budapesta din 1956, regimul comunist din România se pregătea de o nouă represiune împotriva "duşmanilor clasei muncitoare". Printre aceştia erau văzuţi clericii ortodocşi, tot mai
Părintele profesor Gheorghe I. Drăgulin a făcut închisoare în vremea comunismului pentru convingerile sale religioase. Este frapant felul optimist în care vede viaţa după ce a trecut prin cele zece temniţe roşi
În presa din 1946 se vorbea despre pensionări de episcopi incomozi, de realegerea corporaţiilor bisericeşti, de modificarea legii de organizare şi funcţionare a Bisericii, altfel spus, politicul se implica tot mai
La începutul lunii, Fundaţia Academia Civică din Bucureşti a organizat trei evenimente: masa rotundă cu tema "Rusaliile negre: deportarea în Bărăgan" şi vernisarea unei duble expoziţii comemorative -
Una din componentele planului de revigorare a monahismului în spiritul tradiţiei şi al canoanelor ortodoxe iniţiat de patriarhul Justinian Marina a fost acţiunea de trezire duhovnicească, ce avea să pornească
Bulgaria este un caz unic în spaţiul est-european aflat sub influenţă sovietică prin insistenţa cu care autorităţile comuniste au instrumentat şi coordonat acţiuni cu caracter antireligios. Arestările şi
Provenea dintr-o familie de aromâni aşezaţi în părţile Ialomiţei din întinsul Bărăganului. De mic copil a demonstrat o inteligenţă vie şi o aplecare spre cele bisericeşti. La vârsta de 20 de ani a
Cine deschide paginile Patericului poate rămâne surprins de numărul mare de "elemente" considerate un pericol pentru societate care s-au retras în liniştea deşertului pentru a-şi plânge păcatele şi a-L afla pe
După al Doilea Război Mondial, ca multe alte aşezăminte monastice din România, Mănăstirea Hurezi din ţinutul Vâlcei cunoştea o revigorare a obştei, dar şi o atenţie aparte din partea patriarhului Justinian Marina, care o transformase în stavropighie patriarhală. Potrivit unor documente din arhiva Departamentului cultelor, în 1949, Hurezi avea aproape 70 de maici şi surori, în frunte cu stareţa Agapia Florescu, care se ocupau de îngrijirea celor 26 de copii din orfelinat şi lucrau în atelierele de ţesătorie, covoare, tricotaje şi pictură, care funcţionau în acest aşezământ. De asemenea, din dispoziţie patriarhală, în ctitoria brâncovenească funcţionau o şcoală monahală cu două cicluri, pentru monahiile care nu urmaseră clasele primare, gimnaziale şi nu aveau o meserie, dar şi un seminar monahal pentru maicile din mitropoliile Ungrovlahiei şi Olteniei. De pe băncile acestor şcoli au plecat maici care au studiat Teologia la Bucureşti. Spre sfârşitul anilor â50, Hurezi era un reper pentru monahismul românesc postbelic, situaţie care a deranjat autorităţile statului. La aplicarea decretului 410 din 1959, aceste autorităţi au avut grijă să închidă şcolile de la Hurezi, să interzică maicilor să mai frecventeze Institutul Teologic şi au exclus din aşezământul brâncovenesc pe cele mai multe, rămânând numai 10 vieţuitoare. Cu toate încurajările venite din partea patriarhului Justinian de a nu părăsi mănăstirea, maicile de la Hurezi au trecut prin încercări grele provocate de trimişii regimului care nu acceptau viaţa monahicească în marea ctitorie a martirului Constantin Brâncoveanu. (Adrian Nicolae Petcu)
Se împlinesc în aceste zile 60 de ani de când, în noaptea de Rusalii a anului 1951, numeroase familii din sate şi oraşe ale Banatului, aflate în apropierea graniţei cu Iugoslavia, au fost ridicate şi duse
