La Școala Gimnazială „Frații Popeea” din Săcele, Braşov, a avut loc luni, 17 februarie, o manifestare culturală şi spirituală dedicată ocrotitorilor unităţii de învăţământ: Episcopul Nicolae Popeea al
Lansarea volumului „Reeducare și represiune în comunism” la Iași
Joi seară, la Muzeul Mitropolitan din Iași, în Sala „Sinaxar”, a avut loc lansarea volumului „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud”. Cartea amintește de ororile secolului XX, un veac în care radicalismul ideologic și regimurile totalitare au produs suferințe de neimaginat.
Panelul de discuții a reunit, în jurul autorului Dragoș Ursu, specialiști din domenii interdisciplinare, oferind o perspectivă complexă, ce îmbină analiza istorică, reflecția teologică și interpretarea criticii literare asupra subiectului. Printre invitați s-au numărat criticul literar Emanuela Ilie – Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cercetătorul Alexandru D. Aioanei – Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, preotul profesor Jan Nicolae - Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, moderator fiind preotul Petru Cernat – Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Cercetătorul Alexandru D. Aioanei, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, a făcut o scurtă descriere a volumului „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud”: „Volumul se bazează pe un efort documentar exhaustiv, realizat în foarte multe arhive: arhivele centrale, ale Securității, ale direcției penitenciarului, ale penitenciarului Aiud, resurse memorialistice și diverse volume, iar din acest punct de vedere este un volum exemplar. Istoricul trebuie să-și diversifice sursele, să le interogheze, să fie curios și suspicios, punând sub semnul întrebării fiecare document, fiecare jurnal, fiecare volum de memorii, fiecare imagine, fiindcă doar așa va reuși să se detașeze și să își creeze o analiză obiectivă, fără a cădea prizonierul multitudinii de scenarii propuse de documentele Securității, ale partidului și ale tuturor celor implicați”.
Dragoș Ursu analizează activitatea ofițerilor și gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituțional, resursele umane, strategiile și instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viața cotidiană a celor închiși (condițiile de detenție, dezbaterile culturale, proiecțiile politice ori căutările spirituale) și prezintă rezultatele acestui fenomen unic, atât din perspectiva torționarilor, cât și din punctul de vedere al deținuților care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârșitul detenției. Autorul creionează poziția față de reeducare a unor personalități culturale (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea), lideri legionari, dar și slujitori ai altarelor (Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania, Ioan Iovan) sau figuri cunoscute ale memoriei carcerale (Demostene Andronescu, Ioan Ianolide, Tache Rodas).