Lumea pe scurt

Berlusconi, ferit de procurorii italieni

Parlamentul Italiei şi-a dat aprobarea finală pentru o controversată lege a imunităţii, înaintată de Guvernul premierului Silvio Berlusconi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 171 de voturi pentru şi 128 împotrivă. În luna iunie, şi Camera inferioară a Parlamentului Italiei a votat în favoarea legii potrivit căreia ocupanţii celor mai înalte funcţii în Stat, inclusiv premierul, beneficiază de imunitate juridică pe perioada exercitării mandatului. Berlusconi, care se plânge, de mult timp, că este o victimă a Justiţiei italiene, fiind trimis în judecată de cel puţin şase ori sub acuzaţii de corupţie, dar niciodată condamnat, e protejat acum, timp de cinci ani, de ceea ce descrie drept o hărţuială din partea unor procurori şi judecători părtinitori politic. Argumentul susţinătorilor legii a fost că era nevoie de o astfel de prevedere, pentru a permite celor mai înalte oficialităţi din Stat să se concentreze în linişte asupra activităţii lor. Pe de altă parte, vocile critice susţin că legea e făcută să se potrivească premierului, care e implicat într-un proces de corupţie la Milano.

Franţa: Sarkozy forţează modificarea constituţiei

Parlamentarii francezi au aprobat la limită planurile preşedintelui Sarkozy, de a rescrie constituţia ţării, în pofida criticilor opoziţiei socialiste, care a spus că schimbările preconizate îi vor conferi dlui Sarkozy un statut similar celui pe care îl are un rege. Noua lege va stabili o limită de două mandate prezidenţiale şi îi va da parlamentului drept de veto asupra unora dintre numirile făcute de preşedinte, dar îi va permite, totodată, preşedintelui să se adreseze direct parlamentului, ca să îşi apere strategiile politice. Sarkozy spune că reformele vor întări Parlamentul Franţei, care e, adesea, considerat insuficient de puternic. Reforma va restricţiona de asemenea, folosirea unui articol controversat, care permite Guvernului să impună legi prin ordonanţă şi îi va conferi Parlamentului drept de veto asupra celor mai importante numiri făcute de preşedinte. Socialiştii susţin însă că aceste schimbări echivalează cu acceptarea de către Franţa a unei „autocraţii“, deoarece preşedintelui i se va permite acum să îşi apere politicile pe care le duce direct în faţa Parlamentului.