Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Lumea pe scurt

Lumea pe scurt

Data: 25 Martie 2008

Bulgaria are o datorie publică de 5 miliarde de euro

Datoria publică totală a Bulgariei a ajuns la 5,095 miliarde de euro la sfârşitul lunii februarie, din care 1,618 miliarde de euro reprezintă datoria publică internă, iar 3,476 miliarde de euro - datoria publică externă, a anunţat luni Ministerul bulgar de Finanţe, transmite BTA. În termeni nominali, datoria a scăzut cu aproape 36 de milioane de euro faţă de sfârşitul lunii ianuarie, datorită plăţilor efectuate în luna februarie. Datoria garantată guvernamental a scăzut şi ea în luna februarie cu 567,4 milioane de euro, în principal din cauza diferenţelor de curs valutar. La sfârşitul perioadei de referinţă, datoria publica reprezenta un procent de 16,1 din Produsul Intern Brut, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna ianuarie. Datoria externă reprezenta 11 procente din PIB, iar datoria publică internă era echivalentă cu 5,1 procente din PIB. În primele două luni ale acestui an, serviciul datoriei publice a Bulgariei s-a ridicat la 432,9 milioane de leva, din care 158 milioane de leva datoria externă, iar 274,9 milioane de leva - datoria internă.

Anglia şi Franţa cer băncilor să dezvăluie creditele neperformante

Premierul Angliei, Gordon Brown, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, intenţionează să ceară băncilor să fie mai deschise în problema creditelor neperformante, pentru asigurarea stabilităţii pieţelor financiare mondiale, transmite AP. Cei doi lideri se vor întâlni la Londra în cursul acestei săptămâni şi vor discuta pe tema crizei creditelor de consum şi a pieţei mondiale extrem de agitate, potrivit unor surse din cabinetul premierului britanic. Brown şi Sarkozy vor solicita instituţiilor financiare să dezvăluie amploarea deprecierilor de active provocate de creditele neperformante. Speculaţiile pe această temă au produs panică pe pieţele internaţionale şi se estimează că băncile ar putea avea credite neperformante în valoare de 400 miliarde de euro (600 miliarde de dolari). Întâlnirea preşedintelui francez cu premierul britanic face parte din vizita de două zile pe care şeful statului francez o va întreprinde la Londra, şi care include şi o întâlnire cu regina Elisabeta a II-a.

Reformă electorală în Marea Britanie, pentru a spori prezenţa la urne

Un proiect de reformă electorală în Marea Britanie prevede introducerea participării obligatorii la scrutin, a votului alternativ şi organizarea alegerilor la sfârşit de săptămână pentru creşterea prezenţei la urne şi sporirea legitimităţii Camerei Comunelor, relatează „The Guardian“ în ediţia online. Miniştrii urmează să aibă o serie de consultări asupra acestui proiect după alegerile locale din mai, în speranţa că măsura va spori legitimitatea membrilor Camerei Comunelor prin creşterea prezenţei la urne. Decizia de a analiza sistemul de alegere a membrilor Camerei Comunelor a survenit pe fondul propunerilor de reformare a Camerei Lorzilor, ai cărei membri nu vor mai fi numiţi, ci vor fi aleşi cel mai sigur printr-un sistem de vot proporţional. Miniştrii se tem că în acest condiţii Camera Comunelor îşi va menţine cu greu statutul de cameră legislativă preeminentă, având în vedere că lorzii, aleşi prin vot proporţional, ar putea pretinde o autoritate sporită în Parlament.