NATO nu renunţă la scutul antirachetă în Europa

Alianţa Nord-Atlantică şi-a reafirmat sprijinul faţă de planul de amplasare a unor elemente ale scutului american antirachetă în Europa, după ce preşedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat vineri, cu prilejul summitului UE-Rusia, găzduit de Franţa, că sistemul nu va aduce un spor de securitate pe continent, ci dimpotrivă, ar putea complica situaţia.

„Decizia luată la summitul NATO de la Bucureşti este foarte clară, iar noi continuăm să analizăm diferitele opţiuni privind apărarea antirachetă“, a declarat purtătorul de cuvânt al Alianţei, Carmen Romero, referindu-se la declaraţia prin care liderii statelor membre au salutat planul american ca pe o „contribuţie substanţială la protejarea Aliaţilor“. Una din opţiunile analizate se referă la propunerea ca NATO să ofere un sistem complementar scutului american şi care să protejeze zonele din Europa de Sud-Est neacoperite de acesta.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a pronunţat pentru discutarea acestor opţiuni la summitul din aprilie 2009.

Reacţia purtătorului de cuvânt al NATO intervine după ce la summitul UE-Rusia, desfăşurat vineri, 14 noiembrie, la Nisa, preşedintele francez Sarkozy a declarat că a obţinut sprijinul Rusiei în favoarea unor negocieri de securitate în Europa anul viitor, chemând în acest context la îngheţarea desfăşurărilor de rachete anunţate de Washington şi Moscova.

După ce, la 5 noiembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev declarase că Moscova va amplasa rachete Iskander în enclava Kaliningrad, pentru a „neutraliza“ elementele scutului antirachetă din Cehia şi Polonia, sâmbătă, la Washington, el a sugerat că ar putea accepta şi o altă variantă decât anularea planului american. Potrivit lui Medvedev, ar fi posibilă convenirea unui sistem antirachetă global sau identificarea unei variante a actualelor programe care să convină Moscovei.