Mai puţin de 55.000 de aplicări pentru joburile din afara ţării au fost înregistrate din ianuarie şi până în prezent, reprezentând doar 0,6% din totalul aplicărilor din acest an, potrivit datelor publicate
Negocieri dificile pe marginea Legii salarizării
Administrația centrală și cea locală au intrat ieri în săptămâna decisivă pentru încheierea investițiilor și reformelor prevăzute prin PNRR și accesarea a sute de milioane de euro. Punctul cel mai nevralgic pare a fi proiectul Legii salarizării, tergiversat de ani de zile, pentru care se negociază până în ultimul moment o formulă agreată atât de Comisia Europeană, cât și de liderii politici și marile grupări sindicale.
Liderii fostei coaliţii de guvernare vor avea, în aceste zile, o nouă întâlnire cu preşedintele Nicuşor Dan pe tema ultimei variante a Legii salarizării unitare, iar Parlamentul s-a întrunit în sesiune extraordinară pentru a vota inclusiv această reformă, a cărei miză este suma de 770 de milioane de euro pe care România nu își permite să o piardă, mai ales în actualul context bugetar. Însă șansele să se ajungă la un acord par să fie mici, având în vedere că cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional - Cartel ALFA, CNSLR - Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia „Meridian” şi Blocul Naţional Sindical - au anunțat sâmbătă că resping actuala formă a proiectului. Sindicaliștii sunt nemulțumiți, în special, de reducerea valorii de referinţă de la 4.100 la 4.000 de lei, de plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile şi de modul de elaborare a proiectului, fără un dialog social real.
În opinia consultantului financiar Adrian Negrescu, negocierile pe marginea noii legi au produs o mutare de proporții, în condițiile în care plafonul de cheltuieli suplimentare acceptat pentru reforma salarizării a urcat de la 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei, „fără ca undeva în spațiul public să fi apărut un răspuns clar la întrebarea esențială: de unde vin acești bani suplimentari, în condițiile în care ținta de deficit este una foarte clară”.
El amintește, astfel, că pentru 2026, România are asumată o țintă de deficit de 6,2% din PIB, după un 2025 încheiat cu un deficit de 7,65%, negociată cu Comisia Europeană printr-un plan fiscal pe șapte ani, iar orice abatere de la traiectoria de ajustare convenită riscă să pună din nou sub semnul întrebării credibilitatea fiscală a României.
„Chiar dacă am scăpat de evaluarea Moody’s și Fitch, urmează S&P în octombrie, iar în 2027 o luăm din nou de la capăt. Altfel spus, nu poți adăuga brusc 4 miliarde de lei la o cheltuială rigidă - salariile bugetarilor sunt, prin natura lor, o cheltuială permanentă - fără să arăți, concret, ce se reduce în altă parte sau ce venituri suplimentare acoperă diferența”, a explicat Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook, adăugând că se cheltuiesc peste 166 de miliarde de lei anual cu personalul din sectorul public, iar adăugarea a încă 12 miliarde de lei, fără o sursă de finanțare explicită, este nesustenabilă. (C.Z.)



.jpg)