Pe scurt

CE vrea informaţii noi despre fondurile SAPARD

Comisia Europeană a transmis, marţi după-amiază, o scrisoare către autorităţile române, solicitând noi informaţii pentru a putea lua o decizie privind reluarea plăţilor din fonduri SAPARD, a declarat Michael Mann, purtător de cuvânt al comisarului pentru Agricultură. „Direcţia Generală de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DGAGRI) a transmis astăzi după-amiază (marţi, n.r.) o scrisoare autorităţilor române, referitoare la planul de acţiuni“, a spus Mann. El a precizat că, în scrisoare, CE recunoaşte eforturile depuse de partea română în acest domeniu. „Dar am solicitat noi informaţii“, a spus Mann, care nu a dorit să ofere amănunte despre natura acestora. De asemenea, întrebat dacă există vreun termen limită până la care CE aşteaptă un răspuns, oficialul CE a precizat că nu există termene limită, dar informaţiile sunt aşteptate la Bruxelles „cât mai repede posibil“. CE nu a luat încă o decizie privind reluarea plăţilor din fonduri SAPARD către România, dar o hotărâre ar putea fi luată la jumătatea săptămânii viitoare, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, Michael Mann, purtător de cuvânt al CE pe probleme de agricultură. Plăţile către beneficiarii programului SAPARD au fost sistate temporar de către autorităţile române, până la remedierea unor deficienţe tehnice semnalate în raportul de audit al Comisiei Europene privind procedurile de autorizare a plăţilor, a declarat, la sfârşitul lunii august, Alice Bâtu, secretar de stat, la acea vreme, în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

BNR ar putea reduce dobânda

Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de referinţă după depăşirea problemelor de încredere între instituţiile comerciale, a declarat, marţi, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, menţionând însă că o astfel de decizie aparţine exclusiv băncii centrale. Întrebat de presă cum comentează posibilitatea ca Banca Centrală Europeană (BCE) să reducă dobânda-cheie, Tăriceanu a afirmat că politica BCE urmăreşte scăderea ratei pentru stimularea creditelor de investiţii. „Este foarte probabil ca în momentul în care şi la noi se termină cu această criză de încredere în cadrul sistemului bancar, nu între clienţi şi sistemul bancar, ci între bănci, BNR va putea să analizeze şi, în funcţie de situaţie, să decidă asupra oportunităţii coborârii dobânzilor. Deci, este foarte posibil, după părerea mea, dar acest lucru ţine de Banca Naţională, nu de resortul Guvernului“, a spus Tăriceanu. La 30 octombrie, BNR a decis să menţină dobânda de politică monetară la 10,25%. Rata a fost majorată cu 3,25 puncte procentuale în ultimele 12 luni. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) apreciază că BCE ar putea reduce rata dobânzii-cheie la 2% până în primăvară, de la 3,25% în prezent, pentru a combate recesiunea în zona euro, în cazul în care contextul economic va continua să se degradeze. „Reducerea presiunilor inflaţioniste pentru următorii doi ani va permite diminuarea suplimentară a ratelor dobânzii în lunile următoare“, se arată în cea mai recentă prognoză economică elaborată de OCDE, citată, marţi, de AFP.