Pe scurt

Apartamentele vechi s-au ieftinit cu 200 de euro pe metru pătrat

Preţurile apartamentelor vechi au scăzut la nivel naţional cu până la 200 de euro pe metru pătrat, în prima jumătate a acestui an. Practic, la un apartament cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi, scăderea de 200 de euro pe metru pătrat coboară preţul total al unei locuinţei cu aproximativ 10.000 de euro. În unele din marile oraşe ale ţării s-au înregistrat deja scăderi ale preţurilor la apartamente. Spre exemplu, în Cluj-Napoca, preţul mediu pe metru pătrat a ajuns de la 1.200-1.500 de euro, cât s-a înregistrat în luna ianuarie a acestui an, la 1.000-1.300 de euro. Scăderi asemănătoare s-au înregistrat şi în Constanţa. Un metru pătrat costă 1.000-1.500 de euro, faţă de 1.300-1.700 de euro pe metru pătrat, cât a fost anul trecut. Aceeaşi scădere cu 200 de euro pe metru pătrat s-a înregistrat şi la Iaşi. Acum, un metru pătrat ajunge la un preţ de 1.200 de euro. La Bacău şi Braşov, preţurile au scăzut, pe parcursul acestui an, cu mai puţin de 5% şi au ajuns la valori de 950 de euro pe metru pătrat.

În Bucureşti se va tripla numărul de centre comerciale

Capitala are nevoie doar de dublarea şi nu de triplarea numărului de mall-uri, pentru că stocul de spaţii comerciale din Bucureşti este scăzut comparativ cu alte capitale din regiune, spun specialiştii de la AtisReal. La nivel de ţară, în fiecare oraş care are minimum 50 de mii de locuitori este loc pentru un centru comercial, în funcţie de puterea de cumpărare a populaţiei. Dacă, până în prezent, erau pe val construcţiile de clădiri de birouri, acum asistăm la o efervescenţă de proiecte de mall-uri. În perioada următoare, sunt planificate pentru Bucureşti în jur de 15 mall-uri, triplu faţă de numărul existent în prezent. „În prezent, sunt 4 mall-uri în Bucureşti care sunt funcţionale şi cred că Bucureştiul ar mai avea nevoie de încă 4 astfel de mall-uri. Sunt anunţate încă vreo 8 mall-uri până în 2010, ceea ce eu cred că ar fi prea mult. Dacă am dubla numărul de mall-uri până în 2009, ar fi suficient pentru Bucureşti“, a declarat Viorel Lăcătuş, director de investiţii AtisReal.

Veniturile miniştrilor au fost mai mici decât ale subordonaţilor

Veniturile reale ale multor angajaţi din administraţia publică egalează sau chiar depăşesc câştigurile şefilor lor, mai exact ale miniştrilor. Explicaţia e simplă. Diferenţa o fac vechimea la locul de muncă, dar şi indemnizaţiile. Consiliile de administraţie şi de supraveghere dublează sau chiar triplează veniturile secretarilor de stat, ale secretarilor generali şi ale directorilor de departamente. Cât şi cum muncesc pentru aceşti bani, rămâne un mister. Zeci de secretari de stat sau directori şi-au îngroşat, anul trecut, veniturile din funcţiile pe care le-au ocupat în afara ministerelor. Pornim direct de la sursa banilor - Ministerul de Finanţe. Veniturile reale ale ministrului Varujan Vosganian au fost mai mici sau aproape agale cu cele ale secretarilor săi de stat. Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Doina Dascălu, a câştigat peste 400 de mii de lei, în timp ce colegul său de la Economie, Darius Meşca, a primit indemnizaţii de 312 mii de lei.