Pe scurt

Din 2010, amprentarea va deveni obligatorie pentru italieni

În plin scandal al amprentării rromilor din Italia, publicaţia „La Stampa“ anunţă că, din ianuarie 2010, amprentarea devine obligatorie pentru toţi cetăţenii din peninsulă, potrivit prevederilor unui amendament la decretul de lege privind Legea bugetului, care a obţinut votul comisiilor de Buget şi Finanţe din Camera Deputaţilor. Este vorba de o modificare a articolului care dublează valabilitatea cărţii de identitate, primii semnatari fiind trei reprezentanţi ai Poporului Libertăţii (PDL - de guvernământ). „Cartea de identitate are o valabilitate de zece ani şi trebuie să fie prevăzută cu fotografia şi cu amprentele digitale ale persoanei la care se referă“, se precizează în amendament. „Unda noastră verde pentru acest amendament, au afirmat deputaţii Partidului Democrat (PD - de opoziţie), Antonio Misiani şi Giulio Calvisi, care prevede ca din 2010 amprentele digitale să se afle în cărţile de identitate, a fost dată pentru că este în concordanţă cu proiectul Uniunii Europene. Directiva nu există încă, dar este o chestiune foarte atent analiză în cadrul Uniunii“. Cei doi deputaţi subliniază faptul că această măsură „nu atenuează gravitatea discriminării făcute la adresa copiilor rromi. „Amprentarea minorilor - afirmă ei - nu se face nici măcar în America“.

Munca de parlamentar în UK este stresantă

Unul din cinci parlamentari britanici a suferit de o boală mintală, dar a decis să ascundă acest lucru de teama reacţiilor ostile, se arată într-un sondaj citat de Reuters. Un chestionar anonim completat de 94 de legiuitori a arătat că 86% dintre parlamentarii din Camera Comunelor îşi consideră slujba stresantă, în timp ce 19% dintre ei au avut în trecut probleme medicale de natură psihică. „Sinceritatea în legătură cu trecutul medical ar putea reduce stigmatizarea şi discriminarea din instituţie“, a declarat preşedintele Comisiilor reunite pentru sănătate mintală din legislativul de la Londra, Sandra Gidley. Sondajul a fost efectuat de către un grup parlamentar şi susţinut de către autorităţile medicale din domeniu. Au acceptat să răspundă 94 de parlamentari din Camera Comunelor, 100 din Camera Lorzilor şi peste 150 de oameni din aparatul administrativ al celor două camere. Potrivit datelor furnizate, 17% dintre cei din Camera Lorzilor şi 45% din personal au avut probleme de natură psihică, o treime dintre ei precizând că au preferat să ascundă acest fapt de teama reacţiilor ostile.