Pe scurt

Deputaţii susţin că există monopolul hipermarketurilor

Producătorii din industria alimentară au, în mare parte, dreptate atunci când se plâng de monopolul hipermarketurilor. Este concluzia la care au ajuns deputaţii comisiei de politică economică. Ei au început să ancheteze, marţi, presupusele practici neconcurenţiale şi de monopol ale marilor lanţuri de magazine. Producătorii din industria alimentară se plâng că hipermarketurile aplică taxe care duc la creşterea excesivă a preţurilor la produsele alimentare româneşti. Reprezentanţii comisiei care i-au audiat pe producători spun că o parte din nemulţumirile lor sunt justificate. „Nemulţumirile lor sunt justificate, dar se pot îndrepta prin iniţiativă legislativă“, a declarat Mihai Tudose, preşedintele Comisiei de politică economică. Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară se plâng că trebuie să plătească foarte mulţi bani, ca să-şi vândă produsele unor hipermarketuri. Mai mult, unele taxe, spun producătorii, sunt nejustificate. Ei susţin că şi contractele pe care le încheie cu marile lanţuri de magazine îi dezavantajează.

ArcelorMittal îşi îndreaptă atenţia asupra Bugariei

Dacă la Galaţi avem grevă, ArcelorMittal îşi îndreaptă atenţia asupra Bulgariei. Omul de afaceri indian Lakshmi Mittal, principalul acţionar al celui mai mare grup siderurgic din lume, este aşteptat, săptămâna viitoare, la Sofia pentru a discuta cu premierul bulgar Serghei Stanişev despre o posibilă preluarea a celui mai mare combinat din Bulgaria, Kremikovitzi. Informaţia apare în presa bulgară, care citează surse din cadrul executivului. Indienii vor avea însă un contracandidat important la preluarea Kremikovtzi, în persoana miliardarul ucrainian, Konstantin Zhevago, care controlează producătorul de minereu de fier Ferrexpo, listat la bursa din Londra. Zhevago a înaintat o ofertă pentru preluarea Kremikovtzi în ianuarie, care, a fost în jur de 30 de milioane de euro, dar pe care Pramod Mittal a respins-o ca fiind prea mică.

Rusia ironizează proiectul Nabucco

Ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană a estimat, marţi, ca nejustificate speranţele europenilor privind demararea proiectului de construire a gazoductului Nabucco, pe baza promisiunilor Turkmenistanului de a livra 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale Uniunii Europene, cu începere din 2009. Comisia Europeană îşi exprimase, luni, satisfacţia pentru că a obţinut de la preşedintele turkmen promisiunea de a livra 10 miliarde m.c. de gaze naturale, începând din 2009, ţărilor UE, volum suficient - potrivit Bruxelles-ului - pentru a începe să alimenteze gazoductul şi să accelereze investiţiile necesare construirii sale. Dar ambasadorul rus Vladimir Cijov, a cărui ţară susţine proiectul concurent ruso-italian South Stream, a estimat marţi, într-o conferinţă de presă, că 10 miliarde m.c. de gaze nu sunt suficiente pentru lansarea proiectului Nabucco. Şi cum nici gazele din Azerbaidjan nu sunt suficiente, „singurul mijloc de a alimenta Nabucco rămâne utilizarea gazelor naturale iraniene“, a ironizat Cijov.