Peste 90% din cheltuieli sunt pentru consum şi taxe

93% din cheltuielile gospodăriilor românilor au fost alocate pentru consum şi plata impozitelor şi contribuţiilor către stat, în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Din aceste cheltuieli, 63,9% au fost direcţionate către consum şi 29,1% către achitarea taxelor. Aceleaşi date arată că venitul mediu al unei familii a fost de 3.873 lei, iar contribuţia cheltuielilor gospodăriilor la creşterea economiei în primul trimestru al acestui an a fost de 3,7%.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei. Adică hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

„Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I al anului 2018, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor”, precizează sursa citată.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, respectiv de doar 0,3%, menţionează INS.

În intervalul de referinţă, cheltuielile totale au fost, în medie, de 3.317 lei lunar/gospodărie, respectiv 1.270 lei/persoană, şi au reprezentat 85,6% din nivelul veniturilor totale.

Ponderea de mai puțin de 86% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare - pe medie - a situației bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%. În context european, însă, familiile românilor se confruntă cu constrângeri bugetare extrem de mari, în condițiile în care în majoritatea țărilor UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri, arată mediafax.ro.

În acelaşi timp, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie, au fost de 3.873 lei şi 1.483 lei/persoană. Cele băneşti au fost, în medie, de 3.505 lei lunar pe gospodărie (1.342 lei/persoană), iar veniturile în natură de 368 lei lunar pe gospodărie (141 lei/persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (64,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (20,4%), veniturile din agricultură (1,5%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,7%), precum şi veniturile în natură (9,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,2%).

INS notează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei)”. Iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.

Pe de altă parte, Institutul Naţional de Statistică a revizuit în creştere, la 3,7%, de la 3,4% anterior, contribuţia cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor la creşterea economiei în primul trimestru al acestui an, potrivit aceloraşi date.