Piaţa vitivinicolă europeană va fi reorganizată

▲ Consiliul de Miniştri al UE a adoptat reforma organizării comune a pieţei vitivinicole ce ar urma să intre în vigoare de la 1 august, prevederile fiind obligatorii pentru toate statele membre UE, inclusiv România ▲ Cea mai importantă prevedere este aceea că fiecare stat comunitar va beneficia de un aşa-numit pachet financiar naţional de la bugetul UE, sumele urmând să fie direcţionate, la nivel naţional, către sectoarele care necesită susţinere ▲ Viticultorii vor beneficia de plăţi unice directe, dacă vor cultiva viţă de vie pentru vin sau dacă vor intra în sistemul de desţelenire a viilor, ce va fi înfiinţat la nivelul fiecărui stat membru ▲ România ar putea primi, din 2009, un buget de 30 de milioane de euro, care ar urma să crească progresiv în fiecare an ▲

După zeci de întâlniri desfăşurate pe parcursul unui an întreg, cu propuneri succesive venite din partea Comisiei Europene şi respinse de miniştrii statelor membre, s-a ajuns la definitivarea unei politici privind reforma sectorului vitivinicol din spaţiul comunitar. Potrivit reprezentanţilor Comisiei, schimbările vor permite echilibrarea pieţei vitivinicole, eliminarea măsurilor ineficiente şi costisitoare de intervenţie pe piaţă şi reorientarea bugetului spre măsuri pozitive şi proactive, care vor stimula competitivitatea vinurilor europene. Astfel, reforma prevede o restructurare rapidă a sectorului vitivinicol, prin includerea unui sistem voluntar de desţelenire pe o perioadă de trei ani, ca alternativă pentru producătorii care nu pot face faţă concurenţei şi pentru a elimina de pe piaţă surplusurile şi vinul necompetitiv.

Se vor elimina progresiv subvenţiile pentru distilarea de criză şi pentru distilarea alcoolului alimentar, iar sumele respective, repartizate în pachete financiare naţionale, vor putea fi folosite pentru finanţarea unor măsuri precum promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, inovarea, restructurarea şi modernizarea viilor şi a cramelor.

În pachetul privind reforma din acest sector nu au fost uitate condiţiile de mediu. Reforma va salvgarda politicile tradiţionale şi încetăţenite de promovare a calităţii şi va simplifica normele de etichetare în avantajul producătorilor şi al consumatorilor.

Sistemul foarte restrictiv de drepturi de plantare va fi desfiinţat la nivel european începând cu 1 ianuarie 2016.

Prevederile din reoforma vitivinicolă ar putea intra în vigoare de la 1 august 2008, dacă va fi respectat calendarul procesului de adoptare a regulamentelor detaliate iniţiat de CE. „Acum putem continua cu pregătirile finale pentru intrarea în vigoare a noului sistem în august. În loc să irosim fondurile pentru a ne debarasa de excedentele nedorite, reforma ne va permite să ne concentrăm asupra confruntării cu concurenţa şi asupra recâştigării cotelor noastre de piaţă. Sper ca statele membre să folosească eficient noile instrumente disponibile“, a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Pachet financiar naţional

Fiecare stat membru va primi un pachet financiar de la bugetul UE, care va fi direcţionat spre sectoarele care necesită susţinere, fără ca UE să impună măsuri restrictive, cum s-a dorit iniţial. Statele comunitare vor putea folosi fondurile pentru promovarea în ţări terţe, pentru restructurarea/conversia viilor, investiţii în modernizarea lanţului de producţie şi în inovare, sprijin pentru recoltarea înainte de coacere, noi măsuri de gestionare a crizelor şi sprijin decuplat simplu. România ar putea primi, din 2009, un buget de 30 de milioane de euro, care ar urma să crească progresiv în fiecare an.

De asemenea, o parte din fonduri vor putea fi transferate în favoarea măsurilor de dezvoltare rurală rezervate regiunilor viticole pentru instalarea tinerilor fermieri, îmbunătăţirea metodelor de comercializare, formarea profesională, sprijinirea organizaţiilor de producători, sprijinul pentru acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderilor din venit cauzate de menţinerea peisajelor culturale, precum şi pentru pensionarea anticipată.

Drepturile de plantare vor fi desfiinţate până la sfârşitul anului 2015, cu posibilitatea menţinerii lor la nivel naţional până în 2018.

Pachetul de reformă mai prevede ca distilarea de criză să fie limitată la patru ani, la latitudinea statelor membre, până la sfârşitul campaniei 2011-2012, cu cheltuieli maxime de până la 20% din pachetul financiar naţional în primul an, 15% în al doilea an, 10% în al treilea an şi 5% în al patrulea an. Distilarea alcoolului alimentar se va elimina treptat, într-o perioadă de patru ani. Statele membre vor avea posibilitatea de a solicita distilarea subproduselor, finanţată din pachetul naţional şi la un nivel semnificativ mai mic decât cel actual, acoperind costurile de colectare şi de prelucrare a produselor secundare.

Vor fi introduse plăţi unice pe exploataţie

Plăţile decuplate unice pe exploataţie se vor acorda viticultorilor care cultivă viţă de vie pentru vin, la discreţia statelor membre, şi tuturor viticultorilor care îşi desţelenesc viile. Va lua fiinţă un sistem voluntar de desţelenire, pe o perioadă de trei ani, pentru o suprafaţă totală de 175.000 de hectare, cu un nivel descrescător al primei în cursul celor trei ani. Un stat membru poate întrerupe desţelenirea în cazul în care suprafaţa ar depăşi 8% din suprafaţa viticolă totală a statului membru respectiv sau 10% din suprafaţa totală a unei regiuni. Comisia poate întrerupe desţelenirea în cazul în care suprafaţa ar depăşi 15% din suprafaţa viticolă totală a unui stat membru. Statele membre pot, de asemenea, să interzică desţelenirea în zonele de munte şi de pantă abruptă din motive de mediu.

Comisia Europeană va evalua practicile oenologice acceptate de Organizaţia Internaţională pentru Vie şi Vin (OIV) şi va include o parte dintre ele pe lista practicilor acceptate în Uniunea Europeană.

Vor fi introduse şi norme de etichetare ameliorate, conceptul de vin european de calitate se va baza pe vinurile cu indicaţii geografice (IG) protejate şi pe cele cu denumire de origine protejată. Se vor salvgarda politicile naţionale încetăţenite privind calitatea. Etichetarea va fi mai simplă şi va permite vinurilor europene fără IG să indice pe etichetă soiul şi anul recoltei. Se vor putea proteja în continuare anumiţi termeni tradiţionali şi anumite forme de sticle. Ajutorul pentru must poate fi plătit în forma sa actuală pentru o perioadă de patru ani, după care cheltuielile privind ajutorul pentru must se pot transforma în plăţi decuplate pentru producătorii de struguri.

▲ 120 de milioane de euro pentru promovarea vinurilor europene

Reforma vinului a fost iniţiată ca urmare a problemelor cu care se confruntă, de câţiva ani, producătorii de vin din cauza reducerii consumului de vin în UE, dar şi a importurilor de vin din ţări terţe, în special din America de Nord şi America Latină, Australia şi chiar Africa de Sud.

Anual, Europa repartizează sume exorbitante, peste 500 de milioane de euro, pentru a scăpa de supra-producţia de vin, în acest sens o soluţie fiind, după cum am subliniat şi mai sus, desţelenirea şi acordarea de subvenţii viticultorilor care vor fi de acord să renunţe la podgorii. Suprafeţele podgoriilor europene ar urma să se reducă cu aproximativ 200 de mii de hectare.

O mare problemă a vinurilor europene, implicit a celor româneşti, este aceea a vizibilităţii pe pieţele exterioare, peste 120 de milioane de euro ar urma să rezolve acest handicap prin realizarea unor campanii de marketing care să ducă la creşterea cotei de piaţă în exterior.

Vinul este unul dintre domeniile de top ale agriculturii europene, cei mai mari productori în acest moment fiind Franţa, Italia, Spania, Germania, Portugalia, Ungaria, Grecia şi Austria.