Principalele avantaje ale pieţei unice europene

▲ Odată intrat în Uniunea Europeană, consumatorul a luat contact şi cu ceea ce înseamnă piaţa unică ▲ Potrivit acestui principiu, toţi consumatorii beneficiază de îngrijiri medicale sau de orice alt serviciu în altă ţară, poate achiziţiona orice produs în mod obişnuit, fără complicaţii şi costuri suplimentare ▲ Legislaţia europeană primează în faţa celei naţionale care trebuie să se „conforme“ imediat sau într-o anumită perioadă de timp, stabilită de instituţiile abilitate ▲

Piaţa unică a luat naştere prin unirea pieţelor naţionale ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind caracterizată prin activităţile de analiză şi decizie îndreptate spre identificarea, anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor referitoare la bunuri şi servicii. Potrivit normelor, aceste activităţi sunt aplicabile atât ofertei, cât şi cererii.

Orice consumator din UE are drepturi egale în orice stat membru al UE, fiind tratat nediferenţiat în cadrul pieţei unice. Pentru acest lucru s-a dispus eliminarea controalelor vamale şi a taxelor de import pentru achiziţionarea produselor şi serviciilor dintr-un alt stat membru.

Pentru a realiza această piaţă, cele 27 de state membre ale UE au fost nevoite să renunţe la unele din puterile lor în favoarea instituţiilor europene. Acestea din urmă pot interveni în probleme în care o unică acţiune este considerată mai eficientă decât acţiunile individuale ale statelor membre (principiul subsidiarităţii).

Concurenţa scade preţurile

În cadrul pieţei unice este posibilă libertatea de mişcare a bunurilor, serviciilor, capitalului şi a oamenilor. Astfel, consumatorul are posibilitatea să aleagă un produs mai ieftin datorită numărului mult mai mare de ofertanţi, diversificarea activităţilor crescând şi gama produselor şi serviciilor din UE.

Un alt avantaj oferit de piaţa unică este reprezentat de concurenţa liberă, companiile fiind nevoite să fie tot mai competitive şi să reducă preţurile produselor şi serviciilor. Mai mult, eliminarea graniţelor şi, în special, introducerea monedei euro, au facilitat compararea preţurilor pentru o mai bună alegere a consumatorului.

Legislaţia comunitară, superioară celei naţionale

Din dorinţa de a îndrepta dezechilibrul dintre consumator şi vânzător, legislaţia europeană conţine unele linii directoare de protecţie, care acoperă cinci drepturi fundamentale orientate spre protejarea consumatorului în toate statele membre: Sănătate şi Siguranţă; Protejarea intereselor economice; Compensare pentru prejudicii; Informare şi educare; Reprezentare.

Legislaţia Comunităţii Europene se aplică, oricare ar fi dispoziţiile legislative naţionale. Regulile naţionale sunt interpretate astfel încât să fie în conformitate cu legislaţia europeană şi trebuie eliminate dacă nu respectă legislaţia Comunităţii Europene sau duc la scăderea eficienţei acesteia.

Prin urmare, dacă o dispoziţie a Comunităţii Europene creează drepturi pentru consumatori, aceste drepturi există. Le poţi invoca în faţa autorităţilor naţionale şi în faţa instanţelor.

În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, legislaţia europeană lasă posibilitatea statelor membre de a stabili un grad mai înalt de protecţie; în cazul unei diferenţe între cele două se aplică cea care conferă un nivel mai ridicat de protecţie.