Produse din Republica Moldova pe masa europenilor

La sfârşitul lunii noiembrie, la Vilnius - Lituania, Republica Moldova va semna un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană, un pas extrem de important spre dezvoltare economică.

Sectorul cu cele mai mari beneficii în urma semnării acordului de liber-schimb este cel agricol, negocierile din cadrul Acordului de asociere cu UE, ce îl cuprinde şi pe cel de liber-schimb, purtându-se în special pe marginea listei produselor din domeniul agricol, după cum a mărturisit Vasile Bumacov, ministrul moldovean al agriculturii, într-un interviu acordat corespondentului Agerpres. „Negocierile nu au fost simple, dar punctul nostru forte a fost că noi venim în UE cu produse complementare, nu cu produse care vor face concurenţă europenilor. Pe de altă parte, am vrut ca în acest acord de liber-schimb să se evidenţieze cumva atitudinea sinceră a UE faţă de Republica Moldova, fapt ce ne va ajuta şi în relaţiile cu Federaţia Rusă, ca să fim mai bine înţeleşi. Sigur că am avut şi divergenţe în timpul negocierilor, dar în majoritatea cazurilor am fost ascultaţi“, a spus oficialul moldovean.

Competitivitatea este foarte importantă pentru o bună dezvoltare economică, astfel că intrarea producătorilor pe piaţa comunitară va duce, implicit, la modernizare. „Noi nu dorim ca un producător care abia şi-a lansat o afacere în Republica Moldova să intre direct în competiţie cu cei europeni, pentru că, evident, nu are şanse. Europenii au experienţă de zeci sau de sute de ani, au subvenţii net superioare celor moldoveneşti şi, dacă noi nu avem nişte mecanisme pentru o perioadă de tranziţie, îi expunem unui mare pericol. Pe de altă parte, şi noi am înţeles că nu avem viitor dacă nu vom avea o concurenţă normală“, a spus Bumacov. Potrivit acestuia, produsele care ar putea fi lansate cu succes pe piaţa comunitară sunt vinurile, dar şi legumele şi fructele, întrucât „fructele din Moldova au o calitate deosebită datorită solurilor şi climei“, cheia succesului stând însă şi în capacitatea producătorilor de a le face vizibile, respectiv să adopte strategii de marketing inteligente. Vasile Bumacov a menţionat şi nucile şi prunele uscate ca având mare căutare în rândul consumatorilor vest-europeni, „cerealele ar putea fi comercializate în Europa de Sud, iar în Europa de Est, implicit România, ouăle şi vinurile“. De asemenea, Moldova ar putea exporta fructe şi legume organice, pentru care există o cerere foarte mare în Vest.

UE va veni în ajutorul moldovenilor cu susţinere logistică şi financiară, fonduri ce vor putea fi accesate prin Programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală iniţiat de Uniune (ENPARD) pentru susţinerea agriculturii în statele Parteneriatului Estic. „Europenii vin cu surse financiare pentru a dezvolta structurile statului, am în vedere pe cele de control, de asigurare a calităţii şi inofensivităţii şi vin cu fonduri pentru modernizarea sectoarelor. De exemplu, Banca Europeană de Investiţii a oferit 75 de milioane de euro pentru modernizarea industriei vinicole. Am fost cu domnul comisar şi cu premierul Iurie Leancă într-un sat de lângă Chişinău şi am văzut ce s-a făcut datorită acestui suport european. Noi ne dorim fonduri similare pentru dezvoltarea sectorului avicol, a celui zootehnic, a fabricilor de suc, respectiv fonduri ENPARD“, a mai spus ministrul Bumacov, care a subliniat, totodată, că aceasta este şansa Moldovei, întrucât „exportul este vital“.  Pentru acest lucru, moldovenii sunt dispuşi să facă reforme, să susţină cu fonduri de la bugetul de stat promovarea şi asigurarea calităţii produselor, Guvernul de la Chişinău cerând în acelaşi timp producătorilor să fie responsabili.