Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană, în 2022, au fost Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), conform datelor publicate, recent, de
25 Apr, 2024
Proiecte de 500 milioane de euro pentru cercetătorii români
O şansă pentru dezvoltarea segmentului de cercetare în ţara noastră o reprezintă depunerea de proiecte pentru accesarea fondurilor consistente oferite prin diverse programe europene. Centrul de cercetări ştiinţifice în domeniul fizicii nucleare, care va fi construit în România, la Măgurele, unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, reprezintă poate cel mai important program la care participă cercetătorii români.
În domeniul cercetării, România va demara, de la începutul anului viitor, peste 100 de proiecte, care au fost deja evaluate, în valoare totală de peste 500 milioane de euro, cofinanţate prin parteneriate publice-private. Mihnea Costoiu a salutat adoptarea la nivel european a unor noi reglementări cu privire la parteneriatele publice-private. „Ele vin în continuarea politicii pe care anul acesta am impus-o la nivelul guvernului, şi anume de stimulare a participării companiilor, a zonei private în cercetare“, a precizat Costoiu, citat de Agerpres. Ministrul delegat pentru cercetare a menţionat şi importanţa pe care atragerea de fonduri europene o are pentru ţara noastră. „România are şansa să acceseze suficient de multe fonduri, mult mai mult decât am avut până acum, tocmai pentru că suntem una dintre ţările care suntem bune exemple. Şi astăzi a fost citată România ca exemplu de bună practică, iar proiectele pe care noi le avem au fost deja pregătite pentru a fi depuse la Comisie începând cu ianuarie 2014“, a declarat Costoiu.
Centrul de cercetări ştiinţifice în domeniul fizicii nucleare, care va fi construit în România, la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalte două centre, ELI-Beamlines şi ELI-ALPS, vor fi construite la Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria).
ELI-NP va fi realizat de un consorţiu format din 13 state europene. Proiectul, a cărui valoare totală este de 356,23 milioane de euro, va fi implementat în două faze: în actualul exerciţiu bugetar al UE, 2007-2013, şi în cel viitor, 2014-2020. „De o complexitate şi performanţă fără precedent în ţara noastră, proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics reprezintă nu doar avangarda cercetării în domeniul laserelor la nivel mondial, ci şi o oportunitate de a explora noi frontiere în domenii diverse, precum fizica nucleară, ştiinţa materialelor sau ştiinţele vieţii. Din convingerea că această oportunitate poate deveni un avantaj competitiv pentru România, inclusiv cu ajutorul şi expertiza companiilor, am decis constituirea Forumului Industrial şi a Forumului Academic asociate proiectului ELI-NP“, a declarat ministrul delegat Mihnea Costoiu referitor la această iniţiativă.
Programul european Orizont 2020, o şansă pentru cercetare
De asemenea, Bruxelles-ul a anunţat că la începutul acestei luni au fost lansate primele cereri de proiecte în cadrul programului de cercetare-inovare al Comisiei Europene - Orizont 2020. În cadrul programului, circa 3,8 miliarde de euro vor fi destinaţi tinerilor cercetători, 1,8 miliarde de euro pentru sprijinirea poziţiei de lider în sectorul industrial al Europei în mai multe sectoare, iar 2,8 miliarde de euro vor fi direcţionaţi către proiecte inovatoare destinate celor şapte provocări societale vizate de Programul Orizont 2020. (Oana Nistor)
