Reguli comune pentru statele care vor primi deţinuţi de la Guantanamo

Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor interne din statele UE vor conveni mâine asupra regulilor ce trebuie urmate de Cei 27 dacă vor accepta foşti deţinuţi de la baza americană Guantanamo.

Potrivit proiectului de concluzii ce va fi adoptat la Consiliul JAI din 4 iunie de la Luxemburg, fiecare stat membru care decide să accepte foşti deţinuţi de la Guantanamo trebuie să solicite „toate informaţiile (confidenţiale sau nu) disponibile despre respectivele persoane“ şi să comunice aceste informaţii celorlalte ţări ale UE sau Spaţiul Schengen „înainte de a lua o decizie finală“, astfel încât acestea să poată face o evaluare proprie a riscului implicat de primirea respectivilor deţinuţi. De asemenea, statul care intenţionează să primească foşti deţinuţi trebuie să precizeze, „dacă este posibil“, şi statutul pe care îl va acorda fiecărui fost deţinut.

O astfel de măsură este esenţială, susţin diplomaţii, deoarece 22 dintre statele UE, precum şi Islanda, Norvegia şi Elveţia fac parte din Spaţiul Schengen, în interiorul căruia nu există controale la frontiere.

Pe viitor, statele membre vor putea schimba informaţii şi în legătură cu cele mai bune modalităţi de integrare a foştilor deţinuţi.

Proiectul de concluzii reiterează şi poziţia UE exprimată şi până acum, potrivit căreia „responsabilitatea principală pentru închiderea Guantanamo şi găsirea unei reşedinţe pentru foştii deţinuţi revine Statelor Unite“. De asemenea, se mai subliniază şi faptul că decizia de a primi sau nu foşti deţinuţi revine în exclusivitate statelor membre.

Portugalia şi Italia şi-au anunţat disponibilitatea de a primi deţinuţi, în timp ce Marea Britanie a acceptat deja să primească mai bine de zece foşti prizonieri cu paşapoarte sau permise de rezidenţă britanice. Franţa a acceptat şi ea, pe 16 mai, primul fost deţinut ne-francez.

Deşi UE - şi în special Parlamentul European - au cerut în repetate rânduri Washingtonului să închidă Guantanamo, puţine state membre ale UE s-au arătat dispuse să primească pe unii dintre prizonierii eliberaţi, de teamă că printre aceştia s-ar putea găsi încă terorişti, iar Pentagonul susţine că deţine amprente, probe ADN, fotografii şi informaţii secrete de încredere din care reiese prezenţa pe câmpurile de luptă a 27 dintre cei ce urmează a fi eliberaţi.