România încearcă să-şi protejeze terenurile agricole

Autorităţile române intenţionează să prelungească prevederea conform căreia terenurile de la noi din ţară pot fi vândute numai rezidenţilor.

"Din păcate, ne apropiem de circa un milion de hectare care au fost înstrăinate", a spus preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Adrian Rădulescu. "Deocamdată, un avantaj îl reprezintă faptul că terenurile nu pot fi înstrăinate decât persoanelor fizice sau societăţilor comerciale care au rezidenţa în România. Dar această prevedere expiră peste un an şi intenţionăm să o prelungim", a mai spus Rădulescu.

Şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Stelian Fuia, declara recent că va susţine prelungirea moratoriului privind interzicerea vânzării terenurilor pentru străini şi după anul 2013. "Vrem să cerem o prelungire a moratoriului privind interzicerea vânzării terenurilor către străini, dar noi trebuie să deschidem piaţa la 1 ianuarie 2014, pentru că aşa scrie în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană", a explicat Stelian Fuia. În prezent, dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze, pentru cetăţenii străini persoane fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România.

8,5% din suprafaţa arabilă a României, deţinută de cetăţeni străini

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, Germania, cu 15,48%, şi ţările arabe, cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4%, şi Turcia 0,78%.