Românii din străinătate vor putea vota prin corespondenţă

▲ Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a finalizat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care a fost supus dezbaterii publice, a declarat ieri ministrul Adrian Cioroianu, adăugând că îşi doreşte ca actul normativ să intre cât mai rapid pe parcursul legislativ ▲ Proiectul de lege, care oferă posibilitatea ca românii din străinătate să poată vota prin corespondenţă, este unul foarte important, deoarece îi ajută pe cei care locuiesc în alte ţări să-şi exercite dreptul legitim de participare la vot, a afirmat ministrul de Externe ▲

Proiectul de lege introduce posibilitatea pentru cetăţenii români cu domiciliul sau rezidenţa în străinătate să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, la scrutinul de alegere a reprezentanţilor în Parlamentul European şi pentru alegerile prezidenţiale.

Potrivit proiectului de lege, al cărui text a fost publicat pe site-ul MAE, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doresc să voteze prin corespondenţă, trebuie să adreseze în acest sens o cerere scrisă de înscriere în registrele electorale, la misiunea diplomatică a României din statul de domiciliu sau reşedinţă sau la oficiul consular al României în a cărei/a cărui circumscripţie consulară aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Cererea trebuie adresată cu cel puţin 30 de zile înaintea datei scrutinului. În cazul transmiterii cererii prin corespondenţă, va fi avută în vedere data poştei.

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în statele în care România nu are misiune diplomatică sau oficiu consular, cererile sunt adresate misiunii diplomatice care reprezintă statul român în ţara respectivă.

Cererea trebuie să conţină numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal şi adresa de domiciliu sau reşedinţă a solicitantului, precum şi datele de identificare ale paşaportului: serie, număr, denumire, data emiterii. Cererea trebuie însoţită de o copie autentificată a documentelor care atestă cetăţenia română a solicitantului.

În cazul în care un cetăţean român, care şi-a exprimat opţiunea de a vota prin corespondenţă, vrea să voteze într-o secţie de votare, el are obligaţia de a prezenta certificatul de alegător biroului electoral din secţia de votare pentru a dovedi că nu şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă, prevede proiectul de lege.

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României au obligaţia de a verifica şi actualiza datele din registrele electorale cu cel puţin 25 de zile înainte de data fiecărui scrutin, se mai arată în proiect.

Autoritatea Electorală Permanentă realizează, cu cel puţin 15 zile înainte de data scrutinului, un centralizator în format electronic al datelor cuprinse în registrele puse la dispoziţie de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Românii care au făcut cerere primesc buletinul de vot prin poştă

Misiunea diplomatică sau oficiul consular al României va transmite, prin poştă, şi cu confirmare de primire, fiecărui cetăţean român înscris în registrul electoral al misiunii diplomatice sau al oficiului consular, documentele necesare exercitării votului prin corespondenţă, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua scrutinului.

Pentru exercitarea votului prin corespondenţă, potrivit proiectului de lege, sunt necesare următoarele documente: buletin de vot, plic interior, certificat de alegător, plic exterior.

Plicul exterior va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa misiunii diplomatice sau a oficiului consular.

Costurile aferente expedierii documentelor necesare exercitării votului prin corespondenţă sunt suportate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României, din bugetul MAE.

Ulterior exprimării dreptului de vot, buletinul de vot este introdus în plicul interior, care este închis de către alegător. Plicul interior şi certificatul de alegător se introduc în plicul exterior.

Plicul exterior va fi expediat prin poştă şi cu confirmare de primire. Persoanele care şi-au exprimat opţiunea de a vota prin corespondenţă trebuie să se asigure că plicurile ce conţin votul vor ajunge la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare cel târziu în ziua votului.

Plicurile sosite după această dată nu vor fi luate în considerare la numărarea finală a voturilor. Costurile aferente expedierii plicurilor exterioare sunt suportate de către alegător.

Cioroianu a făcut o nouă propunere pentru ambasada de la Washington

Tot ieri, ministrul de externe, Adrian Cioroianu, a anunţat că a transmis preşedintelui Traian Băsescu propunerea pentru noul ambasador al României la Washington.

„Am trimis preşedintelui României noua propunere pentru ambasada de la Washington, deoarece nu suntem într-o situaţie care ne pune într-o lumină bună. De rapiditatea cu care vom soluţiona situaţia, depinde reprezentarea noastră în aceste capitale (Washington şi Londra - n.r.)“ - a declarat Cioroianu ieri, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că a nominalizat pentru această funcţie „un profesionist“, însă nu a dorit să dezvăluie numele acestuia. „Preşedintele este cel care decide. Nu aş vrea să dau impresia că vorbesc înaintea domniei sale în această temă“ - a afirmat Cioroianu.

Ministrul a adăugat că tot un profesionist a fost numit şi la ambasada de la Londra - Adrian Vieriţa.

Cioroianu a spus că a simţit „o reţinere“ a preşedintelui Băsescu faţă de nominalizarea lui Iulian Buga ca ambasador la Washington, acesta din urmă fiind numit marţi, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, care va avea în coordonare direcţiile de planificare politică, de afaceri politice, SUA şi Canada şi de diplomaţie economică.

El a precizat, într-o conferinţă de presă, că Iulian Buga, fost ambasador la Haga, a fost cooptat în funcţia de secretar de stat pentru afaceri politice în MAE, în urma consultărilor avute cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, după şedinţa de guvern de marţi.

▲ Nu există date din care să reiasă că un diplomat român a luat mită

Ministrul Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu, a declarat ieri că nu există date din care să reiasă că Alexandru Rus, consulul României în Republica Moldova, a cerut bani în schimbul eliberării unor vize pentru cetăţeni moldoveni.

Ministrul a explicat totodată că s-au efectuat verificări asupra a 65 de dosare de viză depuse de firma de turism SC Ina Tour SRL şi a alte 13, înaintate de către Filarmonica din Chişinău, constatându-se că documentele ataşate nu prezintă elemente de fals evident sau elemente de fals detectabile de către un funcţionar consular.

Documentele ar fi putut fi contrafăcute anterior depunerii dosarului, la secţia consulară, a precizat Cioroianu, adăugând că aceste lucruri pot fi stabilite de către autorităţile moldoveneşti cu expertiză în domeniu.

Ministrul Afacerilor Externe Adrian Cioroianu l-a invitat ieri pe omologul său de la Chişinău, Andrei Stratan, să prezinte opiniei publice scrisorile pe care le-au schimbat în ultimele luni privind activitatea de eliberare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

„Am convingerea că dl. Stratan nu s-ar supăra dacă am lua decizia de a face publice acele scrisori. Ele nu sunt documente secrete. Ca să înlăturăm nelămuririle, sunt dispus să le facem publice, rugându-l să facă primul pas. Prefer să lucrăm pe bază de documente, nu să facem schimburi de conferinţe de presă“, a spus Cioroianu.

Un diplomat de rang înalt din cadrul Ambasadei României la Chişinău era suspectat de corupţie de autorităţile Republicii Moldova, care susţin că el ar fi primit mită pentru a facilita acordarea vizelor cetăţenilor moldoveni într-un timp mai scurt.