S-a deschis târgul “Bunătăţi din Maramureş“, la Palatul Şuţu

Apostolul zilei

Fraților, vă fac cunoscut că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om; pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învățat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos. Căci ați auzit despre

Patristica

Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea întâi, 5e, în Părinți și Scriitori Bisericești (1983), vol. 80, p. 62 „Dacă definiția oricărei firi o constituie rațiunea lucrării ei ființiale, cel ce

An omagial

Până să merg a doua oară în satul teleormănean Talpa nu înțelesesem sensul profund al porții deschise și al scării. Totul mi s-a revelat însă în această toamnă, când am ajuns în ­curtea în care s-a

Editorial

Atunci când mergem la biserică, ducem de obicei pomelnicul nostru la Altar. Această tradiţie frumoasă are în vedere mai ales pomenirea la Proscomidie a celor dragi ai noştri, vii sau adormiţi în

Documentar

Reînceperea anului universitar este un necesar prilej pentru a medita la condiția studentului de ieri și de astăzi. Este un prim articol în care vom ilustra explicit dimensiunea paideică a Rugului Aprins, atât cea de ordin laic, cât și aceea de ordin duhovnicesc. Am ales pentru început un memorabil text scris de un magistru cu vocație, profesorul universitar Alexandru Mironescu, membru emblematic al Rugului Aprins, publicat într-un volum editat de Universitatea București („Călăuza studentului. Vademecum academicum”, 1939-1940). Șef de lucrări al Facultății de Științe, el însuși își continua studiile în acei ani pentru susținerea celui de-al doilea doctorat, în filosofie, după cel în chimie susținut la Sorbona (1929). Redăm mai jos, în bună parte, meditația profesorului Al. Mironescu, un adevărat maraton intelectual - în care regăsim atât exigențele academice cele mai înalte, cât și morala și înțele­su­rile creștine ale vieții -, un text de o actualitate vie și astăzi.

In memoriam

Vestea trecerii la cele veşnice a teologului şi filosofului Christos Yannaras a activat în mine parfumul desfătării întâlnirii, prin intermediul cărţilor sale, nu numai cu o minte sclipitoare, care făcea