Statele UE, divizate de criza financiară

▲ În timp ce Marea Britanie şi Franţa vorbesc de unitate şi de crearea unui fond european comun de salvare, Germania se împotriveşte cu ardoare, cancelarul Angela Merkel subliniind faptul că ţara sa consideră ca fiind „inacceptabilă“ ideea ca „statele UE să plătească la comun“ în contextul actualei crize, mai ales că „Germania este puternică“ ▲ SUA cer şi ele o cooperare „strânsă“, în timp ce FMI vrea o rezolvare „la pachet“ ▲

Marea Britanie, prima ţară unde a fost resimţită unda de şoc a regresului financiar înregistrat peste Ocean, a propus statelor membre ale UE să adere la un plan european de finanţare. Premierul britanic, Gordon Brown, a anunţat că le-a invitat pe celelalte ţări ale Uniunii Europene să adopte un plan european de finanţare a sistemului bancar, precizând că a vorbit pe această temă cu şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine în acest semestru preşedinţia prin rotaţie a UE, relatează AFP. „Le-am invitat pe celelalte ţări europene să aibă în vedere propunerile pe care noi le-am făcut în această dimineaţă în vederea unui plan de finanţare pe termen mediu“, a declarat premierul Brown. Noile propuneri britanice se referă atât la finanţare, cât şi la supervizarea sistemului bancar, a afirmat Brown, fără alte precizări. Alistair Darling, ministrul britanic de finanţe, a indicat, printre altele, că va propune o reformă a reglementărilor sistemului bancar, astăzi, în cadrul unei reuniuni la Washington a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G-7, grupul celor şapte state puternic industrializate ale lumii - SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. „Trebuie să se facă în aşa fel încât sistemul de supervizare să corespundă mult mai mult problemelor internaţionale“, a declarat Darling. Declaraţii intervin după anunţarea de către guvernul de la Londra a unui vast plan de salvare bancară, ce cuprinde îndeosebi naţionalizarea parţială a primelor bănci ale ţării.

„Furtună financiară fără precedent“

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a afirmat şi el că doar acţiunea coordonată a băncilor centrale şi a guvernelor va permite eliminarea riscului sistemic, în contextul furtunii financiare fără precedent. Şeful statului francez a anunţat un răspuns coordonat al Franţei şi UE la criza financiară, în orele ce urmează. Declaraţia preşedintelui francez a coincis cu anunţul principalelor bănci centrale privind o scădere concertată a dobânzilor de referinţă. „Nu pot exista răspunsuri izolate la provocări globale“, a adăugat preşedintele Franţei, la prima ediţie a World Policy Conference (WPC), organizată de Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI), la Evian.

FMI vrea abordarea crizei „la pachet“

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a solicitat un „angajament colectiv“ din partea oficialilor finanţişti din întreaga lume, pentru combaterea actua-lei crize a creditului, transmite AP. În raportul semi-anual, FMI a majorat la 1.400 de miliarde de dolari estimările referitoare la pierderile totale generate de această criză. Estimările iniţiale, publicate în aprilie, indicau pierderi de 1.000 de miliarde de dolari. „Pieţele vor avea de câştigat dacă va exista o declaraţie publică privind angajamentul colectiv al autorităţilor, care să rezolve această problemă într-un mod consistent şi coerent“, se precizează în raport. Fără o abordare coordonată, criza creditului va cauza pagube mai mari economiei globale, a precizat Jaime Carauna, director al Departamentului Politică Monetară şi Piaţă de Capital. Acesta a apreciat planul de salvare a economiei în valoare de 700 de miliarde de dolari, adoptat de Congres la sfârşitul săptămânii trecute, arătând că „acesta va fi benefic pentru sistemul financiar şi pentru economie“. Potrivit FMI, marile bănci internaţionale vor avea nevoie de până la 675 de miliarde de dolari sub formă de capital în următorii ani, pentru a menţine creşterea creditării. Raportul FMI este publicat înaintea întâlnirii semi-anuale a FMI şi a Băncii Mondiale, programată pentru sfârşitul acestei săptămâni.

Germania se împotriveşte unui plan european comun de salvare

Cancelarul Angela Merkel a cerut în plenul Bundestagului un management de criză pentru sectorul financiar şi a subliniat necesitatea unui nou regulament în domeniu. „Situaţia este deosebit de serioasă“, a afirmat Merkel, în contextul crizei de pe pieţele financiare internaţionale. „Nu este momentul să vedem totul în negru, dar se impune introducerea unor reguli severe pe pieţele financiare internaţionale în contextul în care, pe termen lung, urmările nu pot fi anticipate“, a continuat Merkel.

Germania se opune ideii creării unui fond european comun pentru salvarea băncilor aflate în dificultate, iar economia germană este una puternică şi bine pregătită, a mai susţinut cancelarul german Angela Merkel, apreciind totodată că planul irlandez de a garanta depozitele bancare este o măsură greşită de combatere a efectelor crizei financiare, relatează agenţiile internaţionale de presă. „O altă opţiune pe care Germania o consideră inacceptabilă este aceea ca statele membre ale UE să deschidă o umbrelă şi să plătească la un fond comun“, a declarat cancelarul federal german, apreciind că „Germania s-a poziţionat bine în decursul ultimilor ani“, fiind bine pregătită pentru globalizarea economiei.

Merkel şi-a asigurat concetăţenii că Germania va depăşi consecinţele crizei.