„Suntem în situaţia ciudată de a trebui să învăţăm limba română nişte copii români“

Copiii românilor din regiunea Piemonte şi Torino vorbesc foarte prost sau chiar deloc limba română, atrage atenţia consulul general al României la Torino, Iulian Mugurel Buje. În opinia acestuia, tocmai faptul că sunt bine integraţi îi determină pe unii părinţi să uite să îi mai înveţe şi limba, cultura şi identitatea românească pe copiii şcolarizaţi în sistemul italian. Angajaţii consulatului îi conving cu greu pe români să-şi dea copiii la cursurile de învăţare a limbii române.

În rândul copiilor comunităţii de români din oraşul Torino şi regiunea Piemonte, cifrată la peste 140.000 de persoane, este din ce în ce mai întâlnit fenomenul "italienizării", o mare parte dintre ei vorbind foarte prost sau chiar deloc limba română, a declarat Iulian Mugurel Buje, consulul general al României la Torino.

"Ne întristează foarte mult când vin la consulat copii români, cetăţeni români, dar care nu vorbesc limba română. Suntem într-o situaţie ciudată şi nu tocmai plăcută de a trebui să învăţăm limba română nişte copii români. Întelegem dorinţa românilor de aici de a se integra cât mai bine, dar de aici până la a nu îţi învăţa propriii copii să vorbească limba maternă e o mare distanţă", spune consulul Buje.

Comunitatea de români din regiunea Piemonte este una dintre cele mai compacte şi bine integrate de pe teritoriul Peninsulei, primii venind la mijlocul anilor â90, iar cea mai mare parte după anii 2004-2005, ei având o relaţie foarte bună cu autorităţile italiene şi neîntâmpinând probleme economice foarte mari ca în Sud, astfel că prea puţini români sunt afectaţi de criză. În regiune există nu mai puţin de 12.000 de IMM-uri româneşti, majoritatea în domeniul construcţiilor şi comerţului alimentar, dar şi de servicii şi IT. "Este o comunitate foarte bine aşezată, nu sunt deloc mulţi care vor să se întoarcă în România, dacă îşi pierd locul de muncă îşi caută în continuare tot în zonă şi de regulă găsesc. De asemenea, sunt foarte puţini cei care mai vin aici, în schimb se completează familiile, se întregesc prin aducerea copiilor din ţară, deja mulţi şi-au adus şi părinţii de vârsta a treia. Asta indică o foarte bună integrare", arată consulul Buje.

Nu mai învaţă limba română în familie

În opinia oficialului român, tocmai faptul că sunt bine integraţi îi determină pe unii părinţi să uite să îi mai înveţe şi limba, cultura şi identitatea românească pe copiii şcolarizaţi în sistemul italian. Consulatul din Torino a înregistrat în 2009 certificatele de naştere a 1.900 de nou-născuţi cu ambii părinţi români, fenomen care, de asemenea, indică nivelul ridicat de integrare a familiilor de români. Cea mai mare parte a acestora erau botezaţi însă cu nume italiene - Michele, Alessia, Giovanni. "Se întâmplă ceva similar cu cazul comunităţii albaneze, care a venit în Italia în număr foarte mare în anii â90 şi care acum s-a supraintegrat", explică consulul general.

Un singur profesor de limba română la 9 mii de copii

Angajaţii consulatului, împreună cu asociaţiile româneşti din regiune, se străduie să îi convingă pe părinţi să îşi dea copiii la cursurile de învăţare a limbii române, fie că sunt cele organizate în cadrul proiectului Cursului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească organizat de Ministerul Educaţiei de la Bucureşti, cursurile ţinute în proiecte dezvoltate de asociaţii sau la şcolile de duminică organizate de parohii după slujbele religioase.

La Torino este un singur profesor de limba română în cadrul proiectului Ministerului Educaţiei, acesta având opt grupe a câte 15-20 de elevi români din ciclul primar, iar asociaţiile româneşti au primit de asemenea fonduri de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru a organiza alte câteva grupe. Numărul copiilor români şcolarizaţi în sistemul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal din regiune se ridică însă la circa 8.000-9.000. Ambasadorul României la Roma, Răzvan Rusu, a îndemnat, după o întâlnire informală cu cei 11 consuli generali şi onorifici ai ţării noastre din Peninsulă, la "o ofensivă culturală românească", care să vizeze recuperarea imaginii, fiind obligatorie valorificarea oricărei oportunităţi de promovare a României. (O.N.)