Tensiuni între Rusia şi Ucraina

▲ Vladimir Putin nu îşi ascunde nervozitatea în relaţia cu aspiranta la NATO, Ucraina ▲ Premierul Rusiei a primit-o cu reproşuri pe şefa guvernului de la Kiev ▲ Ucraina va trebui să plătească preţuri tot mai mari pentru gazele livrate de vecinul său ▲

Convorbirile dintre premierul rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Iulia Timoşenko au decurs joi într-o atmosferă tensionată la reşedinţa şefului executivului de la Moscova din afara capitalei ruse, Novo-Ogariovo. Atmosfera de răceală între cei doi oficiali a fost diminuată doar de interesul comun de a semna un nou acord privind vânzarea de gaze naturale către Kiev.

Nervi din cauza Georgiei

Încă de la începutul întrevederii, Putin i-a reproşat Iuliei Timoşenko livrările de arme ucrainene către Georgia, redându-i conţinutul unei anchete apărute în ediţia de joi a ziarului rusesc „Izvestia“, în care se afirmă că Ucraina alimenta cu arme Georgia la ordinul direct al preşedintelui Viktor Iuşcenko, în detrimentul capacităţii de apărare a propriei ţări.

Potrivit „Izvestia“, Iuşcenko ar fi dispus scoaterea unor tipuri de arme şi blindate din dotarea armatei ucrainene, pentru a le livra în Georgia, cu referire la o investigaţie parlamentară a Radei Supreme de la Kiev (forul legislativ unicameral). De altfel, şeful executivului de la Moscova a recunoscut că asupra convorbirilor sale cu omologul de la Kiev planează ecoul recentelor evenimente din Caucaz. După seria de reproşuri privind susţinerea energică de către preşedintele Viktor Iuşcenko a omologului său georgian Mihail Saakaşvili, livrările de arme ucrainene către Georgia şi retorica antirusească a actualei conduceri de la Kiev, Putin i-a propus Iuliei Timoşenko să treacă direct la examinarea tematicii economice.

Înaintea scurtei sale vizite la Moscova, Iulia Timoşenko a explicat că guvernul său nu are nici o legătură cu vânzările de arme ilegale către Georgia, care s-au aflat sub controlul nemijlocit al preşedintelui Viktor Iuşcenko şi al Consililui pentru Securitatea Naţională şi Apărare de la Kiev, organ consultativ pe lângă preşedinţia ucraineană.

Avertizări de la Moscova

Articolul cu rezultatele unei investigaţii a Radei Supreme de la Kiev a apărut „întâmplător“ în ziua vizitei premierului ucrainean la Moscova, deşi fuseseră date publicităţii în urmă cu 3 zile.

În ceea ce priveşte aspectele politic şi economic, primul ministru rus Vladimir Putin a avertizat-o pe Iulia Timoşenko că haosul şi situaţia politică incertă din Ucraina ar putea pune sub semnul întrebării acordurile deja existente, dar şi-a exprimat speranţa că aceste înţelegeri nu vor fi revizuite.

Confruntată cu acest ton al lui Putin, premierul ucrainean a accentuat că Rusia rămâne partenerul strategic al Ucrainei. „Sper că ne va ajunge atâta înţelepciune încât să manifestăm responsabilitate în faţa popoarelor noastre. Asta este poziţia mea. Noi suntem interesaţi în relaţii amicale, mutual avantajoase şi suntem interesaţi şi să depăşim pas cu pas acele problemele supărătoare apărute între noi, o situaţie întâlnită de altfel frecvent între două state vecine“ - a menţionat pe un ton conciliant Iulia Timoşenko.

Acord privind livrarea de gaze

În ciuda divergenţelor politice, premierul rus şi omologul său ucrainean au încheiat un protocol al acordului destinat să rezolve o problemă delicată din relaţiile bilaterale ale celor două ţări, şi anume preţul la gazele naturale ruseşti vândute Ucrainei. „Premierii Putin şi Timoşenko au convenit asupra unui protocol de acord privind gazele naturale, care ar putea servi drept bază pentru un acord între Gazprom şi Naftogaz“, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvânt al executivului de la Moscova, cu referire la societăţile de gaze rusă şi ucraineană. „Noi avem posibilitatea să ne punem de acord asupra unei înţelegeri strategice privind trecerea treptată la preţurile de piaţă la gazele livrate de Rusia“, a declarat şi Timoşenko.

Ucraina depinde într-un grad înalt de livrările de hidrocarburi ruseşti, cele două state vecine aflându-se într-un „război al gazelor“ în ultimii ani. Cea mai gravă situaţie a fost înregistrată în ianuarie 2006, când Rusia a întrerupt pentru scurt timp livrările sale de gaze via Ucraina spre Europa, în condiţiile în care gazele ruseşti destinate Uniunii Europene tranzitează în cvasitotalitate teritoriul ucrainean.