Tinerii, ademeniţi să-şi facă fermă la ţară

▲ Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pune la bătaie o „primă“ de 40.000 de euro pentru tinerii care se mută la sate, pentru a-şi înfiinţa o fermă agricolă ▲ Dosarele „candidaţilor“ pot fi depuse, întrucât Planul de Dezvoltare Rurală a primit aprobarea Bruxellesului ▲ Primordial pentru a primi banii este ca fermierul să nu depăşească 40 de ani şi să aibă cunoştinţe de agricultură obţinute în urma unui curs de specializare avizat de Ministerul Agriculturii ▲ Comisia Europeană (CE) vrea să dezrobească tinerii fermieri, astfel încât să-i determine să vină şi să investească în acest sector ▲ Potrivit unui raport al CE, fermele conduse de fermieri tineri sunt mult mai productive ▲

S-a ajuns la concluzia că tinerii muncesc cu un simţi de răspundere mai ridicat atunci când vine vorba de profit, fermele conduse de fermierii până în 40 de ani fiind mult mai productive, întrucât sunt folosite unele din cele mai noi tehnologii. De asemenea, imaginea satelor pustii, în care nici măcar plânsetul unui pui de om nu-l mai auzi nici dacă străbaţi la picior văile, i-a determinat pe guvernanţii noştri, de la Bucureşti şi Bruxelles, să catalogheze ca fiind o prioritate repopularea satelor româneşti, determinată de exodul banilor de la oraş sau din străinătate.

Astfel, persoanele în putere, cu vârsta de până la 40 de ani, pot primi până la 40.000 de euro, dacă se vor muta la sate. Condiţia pentru ca viitorii fermieri să poată intra în posesia sumei este ca aceştia să se mute cu totul la ţară, cu scopul clar şi bine definit de a-şi înfiinţa o fermă agricolă.

Tinerii care se instalează în mediul rural pentru a dezvolta o afacere în domeniul agricol pot beneficia de banii alocaţi de la FEADR, dacă îndeplinesc patru condiţii: vârsta de 40 de ani să nu fie depăşită nici chiar cu o lună de zile, diplomele de studiu, respectiv calificările obţinute, necesare pentru domeniul activităţii afacerii, să nu lipsească de la dosarul fermierului, să existe acte doveditoare conform cărora potenţialul beneficiar al sumei alocate nu a mai derulat o altă afacere în mediul rural şi, lucrul cel mai important - achiziţia unei ferme.

Dacă unele din condiţii par să fie literă de lege, demonstrarea studiilor de specialitate nu reprezintă un impediment atât timp cât se oferă o perioadă „de graţie“ de 36 de luni, pentru ca viitorul fermier să poată urma cursuri de specialitate şi, astfel, să-şi desăvârşească pregătirea profesională. Cele mai „la îndemână“ cursuri, acreditate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, sunt cele derulate prin Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, unde doritorii pot învăţa cum se pot creşte albinele, animalele sau pot aprofunda cunoştinţele necesare înfiinţării unei ferme vegetale.

Cu planul de investiţii în mână

Persoanele care îndeplinesc condiţiile amintite trebuie să întocmească însă şi un plan de afaceri, care să conţină situaţia iniţială a exploataţiei agricole, măsurile specifice şi obiectivele. De asemenea, planul trebuie să cuprindă şi alte detalii, referitoare la viitoarele investiţii ori alte acţiuni al căror scop direct îl reprezintă dezvoltarea fermei.

Şi pentru acest lucru, fermierii pot găsi ajutor la firmele de consultanţă privată, care întocmesc planuri de afaceri şi proiecte complete, sau la oficiile de consultanţă agricolă. Specialiştii de la OJCA acordă fermierilor asistenţă tehnică în materie de marketing şi management, iar de când vor fi înfiinţate Camerele Agricole, care vor „înghiţi“ OJCA-urile, tinerii fermieri vor obţine de acolo informaţii şi ajutor în derularea afacerii şi în reprezentarea lor, ca producători, în relaţia cu terţe persoane juridice, respectiv distribuitori sau retaileri.

Pentru a beneficia de fondurile europene, persoanele interesate pot depune cereri, însoţite de dosare cu actele necesare, la oficiile judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Dacă cererea va fi acceptată, în funcţie de analiza specialiştilor, se va stabili suma ce va fi acordată fermierului. Banii vor fi primiţi însă în mai multe etape, în funcţie de planul de investiţii întocmit, nefiind permisă abaterea de la paşii proiectului.

▲ 7,6% dintre fermierii europeni au sub 35 de ani

Un raport al oficialilor europeni susţine că fermele administrate de tineri sunt, în medie, mai eficiente, iar tinerii sunt deschişi soluţiilor inovatoare şi metodelor ecologice în agricultură. Se doreşte punerea în aplicare a unui plan de ajutor pentru tinerii fermieri, astfel încât „natura schimbătoare“ a Politicii Agricole Comune, care impune tinerilor fermieri noi poveri, printre care: costurile mari ale instalaţiilor, prin urmare datorii mari, lipsa unor structuri şi formarea profesională insuficientă să nu afecteze prea tare eficienţa tinerilor fermieri şi dorinţa acestora de a se lansa în administrarea unei ferme zootehnice sau vegetale, în mediul rural.

Producţia agricolă este în creştere şi va continua să crească, însă doar 7,6% dintre fermierii europeni au vârste sub 35 de ani. Peste 50% din fermele din Uniunea Europeană sunt administrate de fermieri cu vârste de peste 55 de ani, iar 25% din ferme sunt administrate de fermieri cu vârste de peste 65 de ani.

Pentru a scuti fermierul de taxe suplimentare, Comisia Europeană a respins iniţiativa prin care se propunea ca fermierii, pentru a primi subvenţii, trebuie să pună în aplicare sisteme de gestiune a apelor.