„Codurile nu sunt făcute pentru societatea românească actuală“

▲ Ministrul Justiţiei a precizat că experţii care au lucrat la proiectele noilor Coduri au trebuit să stabilească dacă le construiesc „după un standard compatibil cu societatea românească sau după unul mai înalt, european“ ▲ „Va exista întotdeauna dilema: legiferăm pentru azi sau pentru viitor“, a subliniat ministrul Cătălin Predoiu ▲ „Aceste Coduri nu intră în vigoare imediat, ci au nevoie de o perioadă de evaluare a impactului, un interval de circa 2 ani între momentul promulgării legilor şi intrarea în vigoare“, a precizat preşedintele Traian Băsescu ▲

Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală sunt acte normative fundamentale pentru orice societate. Acestea reglementează cea mai mare parte a relaţiilor ce se stabilesc între cetăţenii României ori pe teritoriul ţării noastre, atât în mediul public, cât şi în cel privat şi vor defini civilizaţia juridică a ţării noastre pentru o lungă perioadă de timp de aici înainte. Invocând faptul că de aprobarea acestor legi depinde şi raportul pe Justiţie al Comisiei Europene, care va fi publicat în scurt timp, coaliţia aflată la guvernare a anunţat că îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe două dintre coduri, Penal şi Civil, la începutul lunii iunie. Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a precizat că există un calendar şi în ceea ce priveşte codurile de procedură penală şi civilă, declarând că speră ca, „spre sfârşitul lunii iunie, şi acestea două să fie finalizate“.

„România nu-şi poate permite în luna iulie un raport negativ pe Justiţie, un raport care ar constata stagnare sau paşi înapoi şi care ar putea duce la suspendări ale fondurilor din partea Uniunii Europene. (...) Aceste Coduri nu intră în vigoare imediat, ci au nevoie de o perioadă de evaluare a impactului, un interval de circa 2 ani între momentul promulgării legilor şi intrarea în vigoare“, a declarat preşedintele Traian Băsescu, în urma unei întâlniri cu reprezentanţii celor 21 de ONG-uri din coaliţia „Opriţi Codurile!“, organizată la finele lunii aprilie.

„Societatea nu a fost întrebată şi nici auzită în această privinţă“

Reprezentanţii Coaliţiei „Opriţi Codurile“ consideră că noile propuneri se găsesc „într-un proces legislativ viciat“. „Aceste coduri reprezintă infrastructura legală a unui stat, având impact social echivalent cu cel al Constituţiei şi, prin urmare, ar trebui să reflecte priorităţile fundamentale ale societăţii. Cu toate acestea, societatea nu a fost întrebată şi nici auzită în această privinţă“, a afirmat Viorel Micescu, preşedintele Centrului de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS).

De asemenea, organizaţia Transparency Internaţional consideră că „prevederile acestor coduri nu au fost larg analizate şi dezbătute în societate, iar deciziile de politică penală implicate nu au făcut niciodată obiectul unei reale consultări publice. O analiză oricât de sumară a sondajelor de opinie recente ar arăta clar că anumite soluţii propuse sunt în dezacord cu valorile sociale împărtăşite de publicul larg - sancţionarea faptelor de corupţie cu pedepse modice, limitarea libertăţii presei sau promovarea torturii“.

„Va exista întotdeauna dilema: legiferăm pentru azi sau pentru viitor“

Noile Coduri Civil şi Penal nu sunt făcute pentru momentul prezent, în stadiul actual al societăţii româneşti neputând fi implementate multe dintre prevederile acestora, a declarat marţi, în cadrul audierilor de la Comisia juridică a Senatului, ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Predoiu. Ministrul a afirmat că problema compatibilităţii noilor Coduri cu societatea românească actuală „nu este una nouă, ci durează de pe vremea lui Cuza“, când a fost redactat Codul civil în vigoare. „S-a spus atunci că e o haină prea mare pentru populaţia românească şi Maiorescu afirma (ulterior - n.r.) că încă nu s-a reuşit umplerea ei“, a spus Cătălin Predoiu. Ministrul Justiţiei a precizat că experţii care au lucrat la proiectele noilor Coduri au trebuit să stabilească dacă le construiesc „după un standard compatibil cu societatea românească sau unul mai înalt, european“. „Va exista întotdeauna dilema: legiferăm pentru azi sau pentru viitor“, a subliniat Cătălin Predoiu.

Reglementările Codului Civil actual datează din 1865

Ministrul Justiţiei a declarat că reglementările Codului Civil actual datează din 1865 şi nu mai sunt aplicate în marea lor parte, iar în perioada regimului comunist s-a evitat adoptarea unui nou Cod, „pentru a nu fi influenţat de dreptul sovietic“. „Codul în vigoare de la 1865 nu se mai aplică decât în proporţie de 20-25%, luat reglementare cu reglementare, şi aceasta de foarte mulţi ani de zile. Proiecte privind înlocuirea acestor reglementări vechi au existat chiar şi înainte de 1989, dar pot să vă spun că, în mod deliberat, specialiştii în drept din acea perioadă au trenat adoptarea sau elaborarea unui astfel de proiect, pentru că el ar fi fost în acea perioadă influenţat decisiv de bazele dreptului civil sovietic. Atunci, marii noştri profesori din perioada 1945-1990 au considerat că este mult mai bine să rămânem la Codul de la 1865, care era mai aproape de realităţile noastre sociale private de bază. Aceasta este explicaţia pentru care acest Cod nu a fost adoptat în perioada anilor dinainte de 1989“, a spus Cătălin Predoiu.