Majoritatea românilor susţin familia tradițională

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a publicat în octombrie 2017, la cererea Asociației Părinți pentru ora de Religie, un sondaj de opinie la nivel național care relevă faptul că peste 90% dintre români privesc căsătoria drept uniune între o femeie și un bărbat, cu scopul de a procrea, crește și educa copii, și că familia este legată fundamental de acest rol, așa cum susține și Biserica.

Rezultatul acestei consultări naționale probează totodată jus­tețea demersului făcut de Coaliția pentru Familie în toamna anului 2015, de a se demara procedurile de revizuire a Constituției, printr-un referendum, în vederea înlocuirii termenului „soți” cu exprimarea „bărbat și femeie” din articolul 48, alineat 1 din acest act fundamental, pentru care s-au strâns trei milioane de semnături. Și aceasta, întrucât „căsătoria s-a realizat dintotdeauna între un bărbat și o femeie, printr-un acord care, prin natura sa, este rânduit pentru procrearea și educarea copiilor rezultați, precum și pentru unitatea și bunăstarea familiei”, după cum declara pentru „Ziarul Lumina” președintele Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu. „Căsătoria între «părinți de același sex» ignoră interesul superior al copilului, refuzându-i acestuia fie un tată, fie o mamă, adăuga acesta.

Pentru majoritatea românilor care susţin familia tradițională, asemenea și pentru Mihai Gheorghiu, căsătoria nu este doar un contract social; este și o relație care își are rădăcinile în natura umană și, în consecință, este guvernată de legea naturală. Aceasta este universală și neschimbătoare și se aplică întregii specii umane în mod egal. Principiul de bază al celor care susțin familia tradițională, exprimat de ­Gheorghiu, are la bază „perceptul elementar al legii naturale că binele trebuie făcut și urmărit, iar răul trebuie evitat”: „prin rațiune, omul poate să-și dea seama de ceea ce este bine sau rău din punct de vedere moral. În consecință, poate să cunoască finalitatea sau scopul fiecărui act al său și să-și dea seama că, din punct de vedere moral, este rău să transforme mijloacele care îl ajută să îndeplinească acel act”.

Sondajul, realizat în perioada 1-15 octombrie 2017, scoate în evidență adevărul că majoritatea respondenților asociază căsătoria între persoane de același sex cu efecte nedorite pentru societate, cum ar fi afectarea perpetuării speciei umane, a educației și creșterii copiilor. În același timp, majorități largi de cetățeni susțin rolul pozitiv pe care îl are Biserica, în privința creșterii copiilor și a bunelor relații sociale în societate.

Faptul că 91% dintre cei ches­tionați sunt de acord cu afir­mația „Căsătoria trebuie definită ca o unitate tradițională dintre bărbați și femei, cu scopul de procreere, de creștere și educarea copiilor, și că doar 6% resping o astfel de înțelegere a căsătoriei demon­strează soliditatea concepției moral-creștine a majo­rității românilor cu privire la familie, fapt probat și de răspunsul afirmativ al celor 90% dintre respondenți care sunt de acord cu afirmația „Dumnezeu a creat bărbatul și femeia pentru a fi împreună ca o familie, pentru a se înmulți, iar nimeni și nimic nu poate schimba această rânduială”.

Împotriva definirii căsătoriei ca uniune dintre două persoane, indiferent de sexul acestora, ­­­s-au pronunțat 87% dintre cei ches­tionați. Aproape în aceeași proporție (83%) românii au răspuns că vor vota împotriva legalizării căsătoriilor dintre persoane de același sex și 65% au răspuns negativ la întrebarea „Sunteți de acord cu legalizarea parteneriatelor civile”, în timp ce 87% dintre cei chestionați resping adopția de copii de către cuplurile de același sex.

Rolul pozitiv al Bisericii

Românii sunt în aceeași măsură conștienți și responsabili atunci când se pun în discuție efectele căsătoriilor sau parteneriatelor civile încheiate între persoane de același sex. Astfel, 80% dintre respondenți consideră căsătoria și familia întemeiată între persoane de același sex că „afectează negativ perpetuarea speciei umane și creșterea copiilor”, iar 78% au răspuns pozitiv la întrebarea „Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex va avea efecte nedorite, pe termen lung, asupra moralei societății?”

Un capitol al sondajului este rezervat întrebărilor referitoare la valorile creștine. Românii au răspuns pozitiv, în proporție de 87%, la afirmația „Promovarea valorilor creștine în societatea românească înseamnă respectarea tradițiilor istorice definitorii pentru România”. Iar 82% sunt de acord că „Biserica are un rol pozitiv în ceea ce privește educația copiilor” și 85% că „Biserica are un rol pozitiv în ceea ce privește respectarea relațiilor de convie­țuire pașnică între oameni”.

Model de civilizație

Sondajul prezentat aici relevă în mod indubitabil adevărul că pentru români familia nu este „un stil de viață”, ci este legată fundamental de rolul de părinți. Dacă acest rol esențial nu mai este luat în considerare, „familia se reduce la o simplă recunoaștere guvernamentală a afecțiunii dintre doi cetățeni, iar modul în care generațiile viitoare se vor dezvolta devine incert”, după cum se arată în motivația inițiativei Coaliției pentru Familie, privind revizuirea Constituției.

Datele acestui sondaj de opinie confirmă și analiza publicației „Deutsche Welle”, din data de 10 mai 2017, sub semnătura lui Horațiu Pepine, în care se arată că scopul inițiativei Coaliției pentru Familie nu vizează „reprimarea sexuală a persoanelor cu orientare diferită” și că „nu despre iubire pasională, eros, sexualitate e vorba”. Ci „apărătorii mariajului tradițional doresc să-i conserve acestuia prestigiul și forța socială, nu neapărat pentru ei ca persoane, ci în beneficiul unui model de civilizație. Dacă admitem că Europa cu temeiurile sale iudeo-creștine a creat o civilizație demnă de toată prețuirea, ar trebui să recunoaștem că familia și-a adus o contribuție majoră. În schimb, militanții revoluționari, odată ce și-au dobândit libertatea în planul vieții intime, iau cu asalt instituția mariajului, pentru că văd în ea un ultim obstacol în calea emanicipării totale”, cum se susține în această analiză.

Cercetarea CURS a fost realizată pe un eșantion de 1.067 de respondenți, votanți în vârstă de 18 ani și peste. Tipul de eșantion a fost probabilist, multistadial, cu selecție aleatorie a secțiilor de votare, a gospodăriilor în cadrul secțiilor de votare și a respon­denților în cadrul gospodăriilor. Modul de intervievare a fost față-în-față, la domiciliul responden­ților, iar marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion a fost de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.