Tehnologia digitală a pătruns profund în lumea contemporană și în viața omului, încât aproape că este imposibilă separarea ei sau deconectarea de la variatele ei forme, chiar și pentru câteva minute. Dacă
SAR: În privinţa reformelor, „marile speranţe pe 2008 se leagă tot de exterior“
▲ Raportul Societăţii Academice Române (SAR) pe anul 2008 este extrem de critic la adresa politicii interne tot mai zbuciumate de neînţelegerile duse la extrem între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni ▲ Deşi este salutată creşterea economică din ultimii ani, SAR trage un semnal de alarmă cu privire la consecinţele viitoare, rezultate din „lipsa de coordonare, viziune şi capacitate managerială“ în ceea ce priveşte măsurile economice ▲ Tot în plan economic, majorările pensiilor şi salariilor, practici sociale de stânga, dar asumate de Guvernul liberal la presiunile social-democraţilor, au fost caracterizate de SAR ca fiind „cadouri electorale“ ▲ SAR arată în raport că prigoana împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) va continua şi în 2008, cu sublinierea faptului că justiţia se află în mare impas, mai ales că în februarie se aşteaptă raportul Comisiei Europene, iar o eventuală dizolvare a DNA ar duce la activarea clauzei de salvgardare pe justiţie ▲
Societatea Academică Română (SAR) a dat publicităţii o analiză a anului 2007 privind evoluţia politică în România în primul an ca stat membru UE. Aspectele economice şi cele privind justiţia au fost şi ele punctate în raportul SAR, analiştii SAR apreciind că prigoana parlamentarilor împotriva DNA şi în final reuşita acestora de a desfiinţa direcţia procurorului Daniel Morar ar duce inevitabil la activarea clauzei de salvgardare pe justiţiei din partea Comisiei Europene. Anul 2007 a fost unul dominat de luptele surde între Palatul Victoria şi PNL, pe de o parte, şi de Palatul Cotroceni şi PD, pe de altă parte, vechii parteneri ai Alianţei DA deveniţi inamici „pe faţă“, cu lovituri pe sub centură şi cât mai dureroase care au dus la dizolvarea Alianţei portocalii şi ieşirea PD de la guvernare. Şi toate acestea ca urmare a intrigilor instigatorului principal: PSD. Toate frecuşurile dintre Călin Popescu-Tăriceanu şi Traian Băsescu, prim-ministru şi preşedinte, i-au făcut pe specialiştii SAR să afirme că anul trecut a fost dominat de „războiul civil“ dintre cele două tabere, dar şi de instabilitatea politică internă determinată de guvernarea minoritară a PNL - UDMR. Hibele constituţionale, taxate de SAR Puterile limitate ale preşedintelui, imposibilitatea constituţională a acestuia de a-l demite pe premier, deşi l-a numit în funcţie, iar între aceştia au intervenit „divergenţe tactice“, acuzele de partizanat politic cu PD-ul la adresa şefului statului arată în opinia SAR că actul fundamental al naţiunii suferă de anumite hibe. Neclarităţile au dus până la înfiinţarea unei comisii de studiere a faptelor anticonstituţionale ce ar fi fost comise de preşedintele Traian Băsescu, în fruntea căreia a fost pus un personaj controversat, Dan Voiculescu, „preşedinte al unui partid de buzunar, om cu o avere ce îşi are rădăcinile în perioada comunistă, CNSAS dând în cazul acestuia un verdict de poliţie politică privind colaborarea cu fosta Securitate“, după cum se specifică în raportul SAR. Anomalia aceasta este urmată de o alta, astfel că în ciuda avizului negativ dat de Curtea Constituţională, Parlamentul a votat suspendarea preşedintelui pe 19 aprilie, „devenind şef de stat interimar“. Pe 19 mai, „în urma unei campanii electorale dezechilibrate“, preşedintele Băsescu a fost reconfirmat în funcţie de alegători, jocurile politice continuând pentru subminarea părţilor mai ales în ochii electoratului şi pentru că în noiembrie erau anunţate alegeri pentru Parlamentul European. SAR a concluzionat faptul că scena politică românească „se integrează perfect în peisajul Europei Centrale şi de Est, unde dominanta este reprezentată de „populism şi corupţie“, cinci simptome majore fiind enumerate de SAR în susţinerea acestei teorii, printre care succesul electoral în creştere al grupărilor populiste şi radicalizarea politică a taberelor centriste. „Miopie administrativă şi gândire pe termen scurt“ Politicile publice au reprezentat un capitol extrem de criticat în raportul SAR, „proiecte şi contraproiecte de acte normative fiind iniţiate din raţiuni pur politicianiste pentru a satisface anumite grupuri de interese“. Lipsa unei majorităţi clare a însemnat că nu mai puţin de 19 legi organice au căzut doar în toamna anului trecut, deputaţii lipsind pe capete. Raportul arată că Guvernul a emis proiecte improvizate fără susţinere bugetară. „În a doua parte de anului 2007, Guvernul a promovat o serie de măsuri fără un minim de pregătire tehnică“, spre exemplu schimbările aduse Legii pensiilor, potrivit SAR. La adresa Executivului continuă criticile legate de metodele deficitare de a legisla, „extrem de deficitară“, pe baza ordonanţelor de urgenţă. „Bugetele publice sunt tot mai mari, dar prost planificate şi administrate, revenindu-se la vechi metode de atribuire de fonduri“, prin negocieri directe cu parlamentarii care fac lobby pentru anumite judeţe şi cu preşedinţii consiliilor judeţene. „Miopia administrativă şi gândirea pe termen scurt sunt simptome care s-au agravat pe parcursul anului trecut şi constituie un avertisment serios şi pentru anul 2008“. Câteva aprecieri pozitive în plan economic Ultimii şapte ani au fost caracterizaţi de o creştere economică solidă, România devenind o destinaţie atractivă pentru investiţiile străine, se arată în raportul SAR, şi ca urmare a faptului că unele reforme dureroase au fost făcute înainte de 2001, dar şi pentru că perioada 2001-2006 a fost extrem de favorabilă pentru ţările în curs de dezvoltare, neînregistrându-se recesiuni în plan economic. Creşterea economică s-a datorat, în opinia SAR, şi apropierii momentului aderării, investitorii devenind mai optimişti în acest context. Pe acest fond extern, şomajul a scăzut datorită valurilor masive de plecări în străinătate a muncitorilor români, însă a apărut o altă problemă, România confruntându-se cu o criză a mâinii de lucru tocmai datorită exodurilor amintite. SAR critică în continuare ineficienţa instituţiilor publice, dar şi clientelismul la nivel înalt, subliniind că „agenţiile de reglementare sunt incapabile să cenzureze deciziile autorităţilor politice şi să supravegheze eficient piaţa“, amintind aici pericolul activării clauzei de salvgardare pe agricultură din iarna anului trecut, datorită politizării instituţiilor din cadrul Ministerului Agriculturii. Din nou, pentru a „n“-a oară, raportul SAR critică Guvernul în exerciţiu. Climatul de afaceri favorabil, aderarea la UE, la care se adaugă puţine prostii săvârşite de guverne până în 2007, au dus la o creştere economică şi la o oarecare stabilitate şi chiar prosperitate. Previziuni sumbre în plan economic şi juridic, pentru anii următori „Cheltuielile sociale în creştere, cuprinzând măririle de pensii şi salarii iniţiate în 2007 şi urmând să se aplice eşalonat, până în 2009, sunt mai mult decât simple cadouri electorale, existând toate semnele că vor crea dezechilibre structurale de durată în economie şi bugetele de asigurări sociale, peste cele deja existente“, anunţă SAR, care continuă într-o notă mult mai neagră, întrebându-se dacă actualul Executiv nu creează, de fapt, „probleme insolubile pentru succesorii săi“. Justiţia este luată în vizor subliniind prigoana DNA de către politicieni, în special a parlamentarilor cu ceva pete la avere, Guvernul iniţiind chiar în 2007, fără finalitate însă, o ordonanţă prin care se dorea unirea DNA cu DIICOT. SAR subliniază că lupta pentru eliminarea DNA va continua şi în 2008, subliniind faptul că forul european de la Bruxelles ar putea activa clauza de salvgardare pe justiţie dacă direcţia va fi dizolvată. De asemenea, SAR atrage atenţia cu privire la crearea precedentului de amânare a alegerilor europarlamentare, dar şi asupra diferenţei de un milion de votanţi între datele Ministerului Internelor şi reformei Administrative şi cele ale Institutului Naţional de Statistică, în opinia SAR, pentru eliminarea eventualelor suspiciuni, „Guvernul ar trebui să fixeze data alegerilor cât mai repede şi să rezolve detaliile de ordin tehnic“. În ceea ce priveşte Justiţia, SAR susţine că CE ar trebui să trimită semnale clare pentru români „că orice încercare de slăbire a DNA ar duce la activarea clauzei“. Mai departe, SAR crede oportună crearea unui sistem de raportare a cheluirii fondurilor europene similar cu modelul de raportare a colectării taxelor de pe pagina web a Ministerului Finanţelor. Interesul pentru continuarea reformelor este, în opinia SAR, scăzut, astfel că „marile speranţe pe 2008 se leagă tot de exterior“, însă se lansează ipoteza că viitorul Parlament va fi unul mai echilibrat şi mai raţional. ▲ SAR, vocea societăţii civile din România Societatea Academică Română (SAR) funcţionează ca un ONG din 1996 când a fost înfiinţată la iniţiativa unor specialişti în diverse domenii. Scopul declarat al SAR este de a „promova ideile de libertate, democraţie şi bună guvernare în Europa de Est“, începând cu propria noastră ţară. Cunoscuta structură a societăţii civile, foarte activă în ultimii ani, a fost acuzată de orientare de dreapta atât prin ideile promovate cât şi prin ampla campanie pe care a susţinut-o împotriva PSD. SAR derulează diverse proiecte de atenţionare a opiniei publice în legătură cu probitatea unor aleşi, printre care Coaliţia pentru un Parlament Curat, Lista neagră a candidaţilor pentru Parlamentul European, Consilii Judeţene Curate, precum şi studii pe diverse domenii, printre cele mai noi numărându-se Târgovişte, Lungul drum spre Europa (studiu de caz). Din Consiliul Director al SAR fac parte nume importante ale societăţii româneşti, printre care Aurora Liiceanu (cercetător principal, Institutul de Criminologie), Ana Maria Sandi (Task manager, Misiunea Băncii Mondiale, Bucureşti), Ioan Popa (Profesor, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti), dar şi Monica Macovei (fost ministru al Justitiei) şi Alina Mungiu Pippidi. Analistul Sorin Ioniţă este director de Cercetare în cadrul SAR. Printre partenerii şi sponsorii SAR se numără Uniunea Europeană, Freedom House Europa, Institutul pentru o Societate Deschisă (OSI), Budapesta, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, Ambasada Germaniei la Bucureşti şi Ambasada SUA la Bucureşti.