Schimbări geopolitice provocate de pandemie

Pandemia de COVID-19 a produs și va mai produce, între multe alte efecte complexe, și schimbări geopolitice. Lumea de azi nu mai este cea de acum un an și cea de după 2021 se anunță a fi și mai diferită. Chiar dacă nu se poate vorbi de schimbări la vârf în ierarhia statelor lumii, virusul SARS-CoV-2, acționând ca un revelator fotografic, a pus în lumină realități până acum evitate și a determinat modificări ale strategiilor politice, economice și sociale. Vor fi învinși și învingători.

Nici un stat nu s-a descurcat prea bine. Mai ales la început, inclusiv din cauza faptului că mulți oameni au considerat că „e doar o gripă”, că nu e cazul să ne agităm prea tare, că se va stinge natural. În scurt timp, toate sistemele de sănătate au intrat în criză, ceea ce, conform unei analize făcute de Ana-Maria Anghelescu pentru Contributors, a pus în lumină necesitatea soli­da­ri­tății și cooperării, în ciuda tendințelor suveraniste și chiar naționaliste ale statelor. „Deși majoritatea resurselor statelor

au fost alocate sistemelor de sănătate și diminuării efectelor economice, și uneori repatrierii cetățenilor aflați în afara granițelor, pandemia de COVID-19 a oferit oportunități de întrajutorare în planul politicii externe, mai ales că astfel de momente de criză rămân în memoria colectivă și pot reprezenta o ocazie pentru o (re)lansare a relațiilor bilaterale, pe principiul «prietenul la nevoie se cunoaște»”.

Interesant este că, deși o parte dintre țările din Asia Centrală au graniță directă cu China, primele cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 au fost detectate în Kârgâzstan, Kazahstan și Uzbekistan, abia în a doua jumătate a lunii martie 2020. O situație specială a fost în Tadjikistan, care a confirmat primele cazuri de COVID-19 abia la sfârșitul lunii aprilie, iar „în clubul «select» al țărilor care nu au confirmat nici un caz de COVID-19 a rămas și Turkmenistan, care a permis abia în luna iulie o vizită a unei delegații a Organizației Mondiale a Sănătății. (...) Într-o conferință de presă comună, aceștia au anunțat că Turkmenistan va acționa «ca și cum virusul este deja în țară», deși oficial nu există nici un caz. Rapoartele neoficiale arată însă o situație mult mai dramatică, virusul făcând deja victime în rândul populației, al cadrelor medicale, dar posibil și al diplomaților”.

O lume fundamental diferită

În 26 octombrie, în Comisia pentru Afaceri Externe a Uniunii Europene (UE), a fost votat un raport referitor la consecințele epidemiei de COVID-19 în materie de politică externă. Documentul conține o lungă serie de premise, dintre care merită menționate: „Întrucât pandemia afectează în mod disproporționat cele mai vulnerabile țări și întrucât unele țări nu au reacționat și nu au luat măsuri de securitate adecvate și rapide pentru a reduce răspândirea bolii; întrucât guvernul chinez a minimizat importanța epidemiei de COVID-19 la izbucnirea acesteia; întrucât discursurile care se referă mai degrabă la caracteristicile geografice și nu la terminologia medicală atunci când menționează boala COVID-19 sunt stigmatizate; întrucât virusul a ucis aproximativ un milion de persoane la nivel mondial și a demonstrat că numai prin coordonare și solidaritate între țări poate fi ținut sub control și îi pot fi atenuate efectele”, și trage 58 de concluzii.

Între aceste concluzii menţionăm: Parlamentul European (PE) „afirmă că pandemia de ­COVID-19 este un factor de schimbare în mediul internațional, un multiplicator de risc și un catalizator al schimbării ordinii mondiale (s.n.); subliniază importanța fundamentală a consolidării rezilienței interne a UE, a dezvoltării de noi parteneriate și a consolidării viziunii sale multilateraliste la scară mondială, cu un răspuns ferm și coordonat de politică externă.

Totodată, PE regretă lipsa unei poziții de lider la nivel mondial și a unui răspuns inter­național coordonat în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19; condamnă nedezvăluirea unor informații critice; respinge urmărirea unor soluții izolaționiste; obiectează vehement față de intensificarea naționalis­mului autoritar, a campaniilor de dezinformare susținute de stat și a promovării unor discursuri false care provoacă neîncredere și subminează societățile democratice și cooperarea internațională și ridică semne de întrebare cu privire la rolul UE în lume; subliniază că cooperarea la nivel mondial, o abordare globală incluzivă și o coordonare globală sunt esențiale pentru a aborda în mod eficace criza sanitară și alte amenințări de la nivel mondial.

De asemenea, PE regretă şi că unele guverne și unii lideri politici de pe glob utilizează criza ca pe o oportunitate de a-și atribui puteri excesive și de a-și urmări propriile agende politice prin limitarea drepturilor omului, subminarea standardelor democratice, slăbirea statului de drept, diminuarea rolului Parlamentelor, limitarea libertății mass-mediei, incitarea la campanii de ură împotriva grupurilor minoritare, lansarea unor campanii de dezinformare care amenință reformele și valorile proeuropene și prejudicierea cooperării internaționale; este de acord cu faptul că lumea post-COVID-19 va fi fundamental diferită (s.n.) și va avea consecințe importante asupra politicii externe a UE și consideră că aliniaza COVID-19 a confirmat necesitatea unei politici externe și de securitate a UE mai puternice și mai eficiente.

PE îşi exprimă preocuparea cu privire la o serie de erori și la lipsa de transparență în ceea ce privește reacția inițială a Chinei la pandemia de COVID-19, care implică ascunderea amplorii problemei, încercările de manipulare și de nedivulgare a informațiilor, slaba comunicare cu OMS, cenzura, suprimarea, amenințarea, perse­cuția și dispariția forțată a avertizorilor de integritate, a activiștilor pentru drepturile omului și a cetățenilor jurnaliști, precum și crearea unor îndoieli cu privire la numărul oficial de victime cauzate de COVID-19, toate acestea având un impact negativ asupra capacității UE de a anticipa, de a se pregăti și de a face față crizei ­COVID-19, precum și un cost în vieți umane.

PE îşi exprimă profunda preocupare cu privire la încercările sistematice ale Federației Ruse de a submina unitatea UE și răspunsul său la criză, de a crea neîncredere între UE și țările din Balcanii de Vest și cele din cadrul Parteneriatului estic prin intensificarea campaniilor de dezinformare de la începutul pandemiei de COVID-19 și prin atacurile cibernetice împotriva organi­zațiilor de cercetare, precum și prin politizarea asistenței umanitare”.

Criza fără precedent

Într-un interviu din luna mai pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, declara că, și în această situație, „România își păstrează cele trei ancore de stabilitate, respectiv UE, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA”. Concret, „în contextul pandemiei de COVID-19, România și Statele Unite s-au sprijinit reciproc. România a adus materiale sanitare achiziționate din Coreea de Sud, folosind o aeronavă americană din cadrul Unității de Transport Strategic a NATO, pe cheltuiala Statelor Unite. De asemenea, Statele Unite au sprijinit achizițio­na­rea de către România, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a unor echipamente de testare de tip PCR pentru coronavirus, la care se adaugă și ajutorul de 800.000 de dolari pentru România dedicat pandemiei de COVID-19”. Ministrul a mai spus: „Criza aceasta generată de pandemia de ­COVID-19 este fără precedent. A testat la maximum capacitatea de reacție a statelor membre, inclusiv a României, capacitatea de reacție a instituțiilor europene și care a cerut un răspuns pe măsură”. La sfârșitul lunii mai, România livrase deja echipamente medicale în Italia, Spania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Lituania.

Patru luni mai târziu, PE a publicat un amplu studiu despre „implicațiile geopolitice ale pandemiei de COVID-19”, al cărui punct de plecare este acela că „lumea din timpul și de după ­COVID-19 va avea elemente ale ambelor lumi, cea veche și cea nouă. (...) Prima secțiune evaluează tendințele geopolitice care au precedat pandemia și măsoară impactul actual și așteptat asupra acestora, în timp ce a doua secțiune prezintă spațiul de acțiune și schimbare creat de perturbare. În a treia secțiune, interacțiunea dintre tendințe și incertitudini este explorată în trei scenarii cu ținta în 2025: Distanțarea strategică; Europa în autoizolare; Lumea în carantină”. Studiul conchide că politica externă europeană intră într-o eră de redefinire, iar politica externă clasică trebuie să își unească forțele cu alte tipuri de politici, cum ar fi cele de mediu și tehnologice, comerțul, comunicarea strategică și, desigur, sănătatea. „Fie și doar pentru atât, pandemia se dovedește deja a fi un schimbător de joc”.

Lanțurile comerciale mondiale

Am stat de vorbă cu Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, care ne-a răspuns la câteva întrebări.

Cât de schimbată va ieși lumea din această pandemie?

Există deja schimbări, s-au făcut evaluări, iar centrul pe care-l conduc a publicat o carte despre impactul pandemiei, după primul val, asupra individului, societății, politicului, leadership-ului, dar și a relațiilor internaționale și securității globale. Există posibilitatea ca anumite transformări, pe care noi le-am identificat la primul val, să devină permanente odată cu repetarea lor. Există chiar și o evaluare făcută de Atlantic Council, care arată că este o probabilitate de 75-80% ca pandemia de COVID-19 să devină în 2021 mai importantă, ceea ce înseamnă că impactul se va multiplica.

În ce domenii se manifestă cel mai clar aceste transformări?

La nivel global, este relevant comerțul internațional, mai exact lanțurile comerciale, care trec în cea mai mare parte prin China, fără a mai vorbi despre numărul de produse manufacturate aici. Pe fondul unei politici americane îndreptate spre rivalitatea cu China, s-a produs un început de delocalizare, de debranșare a Chinei de la aceste lanțuri. Ne-am trezit că statele căutau toate același produs, în același timp, un produs care era fabricat, în special în zona manufacturieră, în China, începând cu cele mai urgente: măști, mănuși, ventilatoare. Lucrurile acestea nu pot să rămână așa. Au început deja politici de delocalizare spre Japonia sau Coreea de Sud. Uniunea Europeană și-a propus un program de relocalizare a producției manufacturiere în Africa de Nord, ceea ce ar soluționa mai multe probleme - în primul rând ar fi mult mai aproape de Europa, în al doilea rând ar genera locuri de muncă, în al treilea rând ar tempera migrația sudică. 

Se poate vorbi aşadar despre un efect ­secundar pozitiv al pandemiei?

Schimbările au venit în mod natural, fiind doar expuse de pandemie. Nu știm încă dacă sunt bune sau rele, pentru că fiecare pas presupune o întărire a securității, investiții majore, construcția capacităților de producție necesare, identificarea forței de muncă și pregătirea acesteia. Dar este într-adevăr o perspectivă mai degrabă pozitivă, de reechilibrare a comerțului global. China a reușit să domine lanțurile comerciale și producția manufacturieră pe baza prețurilor, în vreme ce în lumea occidentală contează mai mult calitatea și eficiența produselor şi accesibilitatea lor în timp de criză. Donald Trump este cel care a pus reflectorul pe această politică a Chinei.

Schimbarea de la Casa Albă ar putea influența în rău acest proces?

În mică măsură. Nu se pune problema unor schimbări majore, ci doar de nuanță, de manieră. Există o continuitate, pentru că fondul politicii americane este generat de establish­ment, dincolo de accentele puse de președinte în anumite teme.

Relansarea occidentală, la ușă și va fi verde

UE și-a exprimat îngrijorarea că unele state pot profita de pandemie ca să instituie sau să întărească autoritarismul. Există un asemenea pericol?

Este o dispută veche între securitate și democrație, dar nu trebuie uitat că elementele de securitate sunt cele care garantează demo­cra­ția. Ceea ce am văzut a fost o tendință a statelor autocrate, precum China sau Rusia, secondate de Iran, de a arăta că ele au gestionat mult mai bine pandemia. Pe de altă parte, pandemia este o criză, în care ai nevoie de profesioniști, deci, practic, elitele profesionale au trebuit să revină în prim-plan pentru a putea susține măsurile de diminuare a efectelor pandemiei și ges­tionarea crizei, în mod credibil, iar acest lucru a schimbat raportul de forțe, în care partidele populiste şi cele extremiste erau deja era pe un trend descrescător. Mai ales că, peste toate, vine nevoia de relansare economică, care nu e apanajul populiştilor...

Cum comentaţi „cursa vaccinurilor”?

Am avut state care „au furat startul” și au anunțat că ar fi rezolvat problema, după care s-a demonstrat că a fost un „fake”. Doar inves­tițiile masive în cercetare, pe termen lung, nu doar acum, în criză, au dus la realizarea unor vaccinuri care au capacitatea să blocheze situația pandemică.

Asta e o precizare foarte importantă, care răspunde întrebărilor de tipul „Cum au putut să facă vaccinul așa de repede?!”

Cercetarea privind vaccinurile pe bază de ARN mesager se face în Occident de zeci de ani. Genomul uman a fost cartat în Occident. Formula de decriptare a structurii unui asemenea virus este o cercetare de mulți ani în Occident. E adevărat că, acum, fazele 1, 2 și 3 ale dezvoltării și testării vaccinului au fost realizate într-un ritm alert, dar în condiții de validare riguroasă. De altfel, conform cu evaluările Atlantic Council, în 2021 este prognozată realizarea unui vaccin pentru orice formă de coronavirus. Există deja un pattern, un șablon, pe baza căruia s-ar putea face vaccinul imediat ce apare un nou coronavirus. 

Se poate vorbi deja despre o reașezare a ierahiei statelor lumii ca urmare a pandemiei? Sunt sau vor fi învinși și învingători?

Învinși și învingători, da, dar la nivelul superior, al celor mai puternice state, schimbările nu sunt atât de relevante și ele se produc pe niște tendințe mai îndelungate, nu neapărat ca efect al pandemiei.

Uniunea Europeană iese întărită, măcar din punctul de vedere al solidarității statelor membre?

Nu numai al solidarității, ci și al relevanței, prin programul de relansare economică. La fel de importantă este perspectiva trecerii la o economie „verde”, ceea ce contează foarte mult.

Notă:

Acest articol a fost publicat pe Presshub.ro în cadrul proiectului „COVID-19 FactsNotFake - The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu TRINITAS TV, Radio TRINITAS, „Ziarul Lumina” și Agenția de știri BASILICA, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția ­oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere a corectitudinii și coerenței infor­mațiilor prezentate revine autorului.

 Foto: Wikipedia, ECFR, Facebook