Viața este logica mea

Luna martie este „Luna pentru Viață”, la finalul căreia, precum o adevărată celebrare a valorii vieții născute și nenăscute, ­sâmbătă, 28 martie, va avea loc a 16-a ediție a Marșului pentru Viață în București, Cluj-Napoca, Republica Moldova și alte orașe ale țării. Sloganul evenimentului din acest an este „Solidaritate pentru amândoi” și evidențiază necesitatea sprijinului real pentru mamă și copil, atât înainte de naștere, cât și după. Marșul pentru Viață este apolitic, neconfesional și nu susține ­interzicerea legală a avortului, ostracizarea sau condamnarea ­femeilor. Declarăm respectul față de viață în orice stadiu se află, milităm pentru sprijinul mamei și al copilului, creșterea responsabilității față de viață, educația și informarea corectă, ca bază a societății civilizate, care respectă ființa umană, în fiecare stadiu al dezvoltării, de la embrion la adult.

M-am întrebat ce mă califică să vorbesc despre poziția pro viață, mai ales că o bună parte din parcursul meu a fost compus din valori pro alegere, deși am crescut într-un mediu ce protejează sacralitatea vieții încă de la concepție. În viața de tânără adultă respiram umanism, eram pe o cale profesională în care omul este măsura tuturor lucrurilor și îmi apăram poziția în fața oricui prin argumente corecte politic. Mai târziu, după lungi căutări și experiențe dure, am înțeles că valorile tradiționale nu înseamnă excluderea progresului, cunoașterii sau evoluției, ci înseamnă o deschidere sănătoasă spre dialog și integrare a noului care ne face viața mai bună, mai ușoară și mai completă. Evoluția înseamnă sprijinirea mamei și a bebelușului împreună, fără să fie nevoie să distrugi o viață, ca să „salvezi” o alta.

În multe cazuri avortul este rezultatul unui lung șir de puncte vulnerabile: criza de sarcină, lipsa accesului la resurse, absența unor locații de adăpost pentru femei, sprijin legal, educație despre consecințele emoționale ale avortului. Marșul cu tema „Solidaritate pentru amândoi” își propune să aducă în atenția publicului protecția femeilor însărcinate aflate sub presiune, sprijin financiar și social pentru părinți, respect și demnitate în caz de pierdere a sarcinii.

Schimbarea care s-a produs în mine a fost o mișcare a sufletului

După ce am început să fiu activ preocupată de originea vieții, am avut conversații cu mama despre sarcină, naștere, bebe­luși, am putut vedea măreția mamei când am început să-i pun întrebări despre cum a fost să dea viață, ce a însemnat să fie însărcinată cu mine: M-a dorit?, Cum a fost să fiu prima ei fiică?, Cum este să fii mamă? Schimbarea care s-a produs în mine a fost o mișcare a sufletului, care s-a întâmplat când am putut vedea și onora măreția mamei, sursa din care viața curge înspre noi. Sunt câteva momente de îndumnezeire în viață, pot spune că acel moment a fost o clipă de grație, când în suflet s-a deschis o fereastră spre înțelegere. Îmi amintesc de zilele când descoperisem darul vieții, îmi doream să opresc fiecare om pe stradă să-i spun ce gust și culoare are viața, ce forță incredibilă se mișcă prin celulele lui.

În acest context m-a zguduit poziția profund incorectă din care ne raportăm la viață, în ce clișee aparent corecte ne refugiem comod, fără să realizăm că avortul are consecințe devastatoare asupra vieții emoționale, relaționale, spirituale și chiar fizice. Ne raportăm la viață ca și cum aceasta este propria invenție și noi decidem când să o acceptăm sau ucidem.

Un om, femeie sau bărbat, trezit în sufletul lui nu va putea accepta avortul, indiferent cât de sensibil sau arzător este contextul în care se pune problema lui - și o spun cu toată responsabilitatea, după ce ani de zile am argumentat grosier și fin excepțiile la care vă gândiți în aceste momente.

Oamenii sunt mai importanți decât orice idee abstractă

Această poziție nu înseamnă judecată sau blamare, dar este necesar să numim răul rău și binele bine, indiferent de costuri, oricât de ciudat ai fi privit pentru îndrăzneala ta. Nu doresc să ideologizez concepte, oamenii sunt mai importanți decât orice idee abstractă, ce plutește în eterul ideilor bune de pus în ramă, dar ca societate avem datoria civică și morală să protejăm mama și bebelușul - ambii sunt la fel de importanți. Este incorect să încercăm să salvăm o viață sacrificând o alta, care nu se poate apăra. Fiecare viață contează.

Este recomandat să lași omul să aleagă, da, e viața lui, însă este necesar să știe că și conse­cințele sunt tot ale lui. Când ochii îți sunt închiși, existența îți este suferință. Când mintea nu-ți este trezită, alegerile îți vor fi din răni emoționale complexe. Când nu ești în contact cu sufletul, umbli adormit în propria existență, te miști printr-o ceață ce-ți umple creierul de confuzie.

Există în filmul „Lista lui Schindler” o scenă emoționantă în care evreii salvați de la moarte de magnatul german Schindler îi oferă acestuia un inel pe care scrie: „Cel care salvează o viață, salvează o lume întreagă”. ­Citatul este din Talmud și pune în lumină valoarea supremă a ființei umane, care poartă chipul lui Dumnezeu impregnat în ea. Fiecare viață luată individual nu schimbă cursul istoriei, dar fiecare viață contează pentru sistemul familial, pentru binecuvântarea următoarelor generații.

Viața se cere onorată și în timpuri grele, și în timpuri ușoare. Viața se cere onorată și când plânsul are vremea lui, și când râsul are vremea lui, și când boala are vremea ei, și când sănătatea are vremea ei. Viața se cere onorată și când inima ți-e plină de iubire, și când inima ți-e plină de emoții negative. Viața se cere onorată și în singurătate, și în mijlocul mulțimii. Viața se cere onorată și trăită, cu toate frumu­sețile și provocările ei, așa cum am primit-o de la înaintașii noștri. Viața se cere onorată în toate formele și stadiile dezvoltării ei.

Sunt ochi și urechi înspre viață

Din tot sufletul poziția mea este pro viață, aceasta nu este o afirmație impusă ori artificială, ci este locul în care sufletul meu se află, acela de a îmbrățișa viața. Sunt ochi și urechi înspre viață, cu fața întoarsă la ea, cu toate canalele sufletului deschise să savurez și să înțeleg existența.

Pe lângă aceste evenimente publice și vizibile, care se desfă­șoară an de an, există locații unde femeile pot primi suport integrat când se află într-una dintre cele mai sensibile momente ale existenței: criza de sarcină. Amintesc de Centrele Roua, cu sediul în București, dar cu o rețea de suport în toată țara, Fundația Clinica Pro Vita în Cluj-Napoca, Centrul Mama din Sibiu. De asemenea, există centre de sprijin pentru femei însărcinate în Brașov, Arad, Baia Mare, Sighi­șoara, care oferă solidaritate pentru amândoi, mama și copilul, înainte și după naștere. Eu donez lunar prin SMS la Centrele Roua, dar poți dona și obiecte: scutece de bebeluș, lapte praf, haine de bebeluș, cărucioare, produse de igienă. De câte ori am ocazia îmi încurajez familia, prietenii și apropiații să doneze pentru cea mai nobilă cauză, afirm eu - susținerea vieții.

Te invit la Marșul pentru Viață, în 28 martie, în Bucu­rești, Cluj-Napoca sau orice alt oraș (mai) aproape de tine. Informații suplimentare despre eveniment și alte orașe unde se desfășoară se găsesc pe site-ul oficial.