Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica 176 de ani de la naşterea preotului şi folcloristului Simion Florea Marian

176 de ani de la naşterea preotului şi folcloristului Simion Florea Marian

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 02 Octombrie 2023

Considerat azi unul dintre cei mai de seamă folcloriști și pionieri ai etnografiei românești, Simion Florea Marian s-a născut la Ilișești, în județul Suceava, la 1 octombrie 1847. Școlit mai întâi în satul natal, apoi la Suceava și Năsăud, și-a desăvârșit studiile la Cernăuți, unde a absolvit Teologia, devenind preot. A fost paroh la Poiana Stampei, la Cândreni și la Voloca, devenind apoi „catehet la școala poporală mixtă” de la Siret. A fost, în cele din urmă, învățător și profesor la Suceava, loc în care a început activitatea intensă de cercetare a culturii tradițio­nale, continuată cu acribie pe tot parcursul vieții. În 1882, la primirea în Academia Română a lui Simion Florea Marian, Bogdan Petriceicu-Hasdeu a subliniat că acesta este „singurul etnograf român”. Dintre culegerile de creații populare pe care le-a publicat amintim „Poezii poporale din Bucovina” (vol. I-III , 1869, 1873, 1875), „Tradiţiuni poporale române” (1878), „Chromatica poporului român” (1882), „Ornitologia poporană română” (vol. I-II, 1883), „Descântece poporane române” (1886), „Nunta la români” (1890), „Naşterea la români” (1892), „Înmormântarea la români” (1892), dar mai ales monumentala serie „Sărbătorile la români”, continuată de discipolul său, Tudor Pamfile.