Clerici vasluieni în temniţa comunistă

La sfârşitul lui martie 1959, în orăşelul Huşi umbla vestea că Securitatea arestase câţiva clerici şi cântăreţi bisericeşti care slujeau la fosta catedrală episcopală, Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, şi alte aşezăminte de rugăciune. Pentru a nu părea un proces de credinţă, evident că zvonul era însoţit de etichetări din cele mai periculoase la adresa regimului „democrat-popular”. Securitatea, braţul înarmat al partidului, se ocupa şi de arestări, dar şi de dezinformări. Trecuse un an de la începerea valului de arestări în România comunistă şi parcă pentru oraşul Huşi Securitatea nu avea mai nimic de raportat.

La 7 martie erau arestaţi cântăreţii bisericeşti Ştefan Hlubă, de la Biserica „Sfântul Gheorghe”, şi Gheorghe Aliuş, de la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli”, dar şi ieromonahul Mihai Valerian Moroşanu, de la Mănăstirea Rafailă. Cinci zile mai târziu era reţinut ierodiaconul Ştefan Spiridon Agavriloaie, de la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli”. Printre ultimii, la 28 martie 1959, a fost arestat ieromonahul Vasile Varlaam Lica, ieromonah la Mănăstirea Bogdana, judeţul Bacău. Fuseseră arestaţi toţi cei consideraţi de Securitate apropiaţii cizmarului Constantin Ludenberg, care avea un atelier în oraşul Huşi. Pentru perioada anterioară instaurării regimului comunist, Ludenberg figura în evidenţa fostei Siguranţe cu activitate legionară. Astfel, în spiritul ordinelor date de partid, relaţiile pe care Ludenberg se presupunea că le-ar fi avut cu toţi cei arestaţi pentru Securitate însemna o reactivare a organizaţiei legionare.

Realitatea istorică este greu de reconstituit. Întreg scenariul era fantasmagoric, pentru că Securitatea îşi făcea datoria faţă de partidul care urmărea compromiterea clericilor într-un context extrem de nefast pentru monahism şi Biserică, în general. O lectură atentă şi obiectivă a dosarului penal întocmit de Securitate dezvăluie totuşi câteva secvenţe. De pildă, aflăm că Ludenberg împrumuta cărţi cu caracter religios din biblioteca Parohiei „Înălţarea Domnului” din Huşi.

Dar cine erau actorii acestui nefericit scenariu impus de autorităţile comuniste? Gheorghe Aliuş s-a născut la 9 aprilie 1896 la Dolheşti, judeţul Iaşi. A absolvit ciclul elementar şi şcoala de cântăreţi. La momentul arestării, Aliuş era cântăreţ şi paracliser la biserica Mănăstirii „Sfinţii Apostoli”. Mihai Valerian Moroşanu s-a născut la 8 noiembrie 1913 în Vânători, judeţul Neamţ. A absolvit seminarul teologic şi facultatea de teologie, în octombrie 1956 figurând în obştea Mănăstirii „Sfinţii Apostoli” din Huşi. La 10 ianuarie 1959 a fost detaşat ca slujitor la Parohia Fâstâci, pentru ca după puţin timp să ajungă la Mănăstirea Rafailă, ambele în judeţul Vaslui. Ştefan Spiridon Agavriloaie s-a născut la 23 februarie 1923, în Lucăceşti, judeţul Bacău. A absolvit ciclul elementar şi şcoala de cântăreţi bisericeşti. În 1945 a intrat ca monah în Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ, pentru ca în martie 1955 să se transfere pe posturile de casier şi ierodiacon de la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli” din Huşi. (Va urma)