Preotul Vasile Boștiog în detenția comunistă

S-a născut la 2 martie 1922 în familia unui plugar din localitatea vrânceană Vidra. După școala primară din Vidra, în 1932, Vasile Boștiog s-a înscris la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iași. A continuat studiile la Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe” din Roman, pe care l-a absolvit în anul 1942. În anul următor s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde însă a urmat doar doi ani, deoarece a fost mobilizat pe front în Regimentul 10 Dorobanți din Focșani. Totodată, a urmat Școala militară de ofițeri de la Bacău, mai apoi luptând pentru eliberarea Ardealului. În 1945 a fost lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent. Timp de un an a fost profesor la Școala din Irești, județul Vrancea, iar la 2 august 1946 a primit darul hirotoniei ca preot al Parohiei Spinești, județul Vrancea. Între 1 februarie 1953 și 6 octombrie 1958 a slujit la Parohia Păulești. La 6 octombrie 1958 este arestat de Securitate. După o anchetă sumară făcută la Securitatea din Galați, părintele Boștiog a fost trimis în judecată. Prin Sentința nr. 51 din 29 ianuarie 1959 a Tribunalului Militar Constanța, în deplasare la Galați, a primit o condamnare de 9 ani închisoare corecțională, pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale prin agitație”.
În motivarea instanței la această condamnare se invocau argumente din cele mai exagerate: „Este un element dușmănos, deoarece începând din primăvara anului 1957, în calitate de preot în comuna Păulești, raionul Vrancea, inculpatul Boștiog Vasile a agitat printre locuitori în contra regimului democrat-popular din RPR și în contra socializării agriculturii, neprimind ca în biserică să fie aprinse lumânări cumpărate de la cooperativă pe motiv că «sunt comuniste și spurcate», amenințându-i pe oameni că, în cazul că se vor înscrie în colectiv vor fi ștampilați cu ștampila 666 a lui antichrist»”.
Condamnarea preotului Boștiog era rezultatul abuzului regimului comunist, mai ales că proba cu martori în instanță nu îi fusese admisă. A cunoscut închisorile de la Galați (1958), Gherla (mai 1959) și locurile de muncă de la Salcia - secția Grădina (august 1959), Giurgeni (iunie 1960) și din nou Salcia - secția Ostrov (octombrie 1960). La 22 iunie 1960 a primit o pedeapsă de „7 zile izolare, regim sever”, deoa­rece pe când se afla la Giurgeni „a tăiat fasole la câmp”.
La 26 iunie 1964 a fost eliberat de la Ostrov. La 1 aprilie 1965 a fost reinstalat în preoție la Păulești, transferat la Burca, județul Vrancea (1 decembrie 1969 - 1 decembrie 1974), la Constandoiu (până la 1 februarie 1975), Bârsești (până la 1 februarie 1979), toate din județul Vrancea, respectiv Podoleni, județul Galați, ­(până la 1 martie 1988), de unde s-a retras la pensie.