Mitropolia Olteniei a fost dintotdeauna alături de cei care au rămas numai cu visul de a avea o viaţă mai bună, ajutându-i, pe cât s-a putut, să regăsească drumul spre Dumnezeu, dar şi spre o luptă corectă cu viaţa. Prin Fundaţia „Cuvântul care zideşte“, Mitropolia a reuşit să găsească soluţii pentru copiii care, din diverse motive sociale, erau obligaţi să renunţe la şcoală. Fundaţia este o organizaţie non-profit, aflată sub patronajul Arhiepiscopiei Craiovei, avându-l ca preşedinte pe IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei şi Arhiepiscopul Craiovei. A obţinut personalitate juridică pe data de 14 iunie 2001. În prezent desfăşoară o bogată activitate de prevenire a abandonului şcolar, de promovare a valorilor culturale şi spirituale creştine, precum şi a celor de patrimoniu bisericesc din cadrul Mitropoliei Olteniei. Printre programele derulate de această fundaţie se numără şi programul cu caracter socio-cultural „Sprijin pentru viitor“, o acţiune de întrajutorare a tinerilor elevi care se găsesc în imposibilitatea de a mai continua şcoala din cauza problemelor financiare şi sociale cu care se confruntă.
Proiectul „Sprijin pentru viitor“ a fost iniţiat în urmă cu doi ani, în vederea sprijinirii elevilor cu posibilităţi limitate ce învăţau în şcolile din Oltenia, mai precis în judeţele Dolj şi Gorj, judeţe subordonate direct Mitropoliei. Părintele Ionuţ Resceanu, directorul Fundaţiei „Cuvântul care zideşte“ ne-a mărturisit că punctul de plecare în acest proiect au fost solicitările profesorilor de religie din Dolj şi Gorj, care au adus în discuţie problemele copiilor cu situaţii grele din şcoli, care se aflau în prag de abandon şcolar datorită lipsei de resurse financiare: „Prin intermediul profesorilor de religie ne parveneau diverse informaţii despre situaţiile grave din punct de vedere social în care se aflau numeroşi copii. Într-o primă fază, prin fondurile de care fundaţia dispunea, s-a reuşit acordarea unui număr de aproximativ 20 de burse sociale pentru 20 de elevi de liceu. Totul a pornit de la ideea părintelui Marius Ghidarcea, fostul director al fundaţiei, care mai apoi s-a concretizat în acest proiect“.
„Situaţia a devenit fără ieşire“
Nu a trecut mult şi proiectul a fost pus pe picioare, într-o manieră organizată şi oficială. Proiectul a fost intitulat „Sprijin pentru viitor“, ca o consecinţă a scopului pe care îl urmărea. S-au făcut investigaţii şi anchete sociale, prima dată de către profesori de religie care erau la curent cu aceste cazuri, deja familiare pentru ei, şi mai apoi de către sociologii fundaţiei, care şi-au fixat cercetările semestrial, pentru a avea o situaţie cât mai clară a cazurilor. S-a constatat că numărul copiilor cu probleme era foarte mare: „Situaţia a devenit fără ieşire deoarece am fost nevoiţi ca din multitudinea acestor cazuri să le selectăm pe cele mai grave, de acum nu se mai puteam da înapoi. Numărul foarte mare şi complexitatea cazurilor ne-a împins la căutarea de fonduri, şi nu după mult timp ele au apărut“, ne-a mărturisit părintele Resceanu.
În prezent, printre binefăcătorii acestui program se numără firme precum Felvio, Novartis, Toyota, care ajută (începând cu data de 1 ianuarie 2007) proiectul cu un total de 17.000 RON lunar, sumă ce se distribuie la un număr 100 de elevi cu probleme, în special elevi de liceu.
Ţinta proiectului îi vizează pe copiii de liceu, deoarece mulţi dintre aceştia se găsesc, din cauza situaţiei grele cu care se confruntă, în situaţia de a abandona şcoala, iar facultatea devine ceva suspendat în imaginar. Traiul zilnic, greutăţile vieţii, povara problemelor de tot felul fac din aceşti copii, care de cele mai multe ori sunt foarte buni la învăţătură, victime ale neputinţei de a putea visa mai departe. Este momentul în care copilăria lor se sfârşeşte, iar cartea devine ceva uitat: „Mulţi dintre ei se pierd pe drum, în sensul că sunt obligaţi de situaţia pe care o au să-şi câştige traiul zilnic cu propriile mâini“, ne-a mărturisit părintele Ionuţ.
Mulţi dintre ei au note foarte bune la învăţătură
Foarte rar există cazuri printre aceşti copii care să fie refractari faţă de şcoală. Mulţi dintre ei tratează învăţatul cu maximum de seriozitate. Dat fiind faptul că proiectul a demarat prin implicarea directă a profesorilor de religie, el a dobândit aplecare spre actul de a învăţa. Criteriul de bază folosit în selecţia beneficiarilor acestor burse sociale este acela al rezultatelor la învăţătură. Sunt cuprinşi în program mai ales copiii care au media anuală de la 8,50 în sus. Elevii sunt beneficiarii unei sume cuprinse între 100 şi 300 RON/lunar, în funcţie de necesităţi. Banii aceştia, de cele mai multe ori sunt gestionaţi pentru nevoile imediate: masă, îmbrăcăminte, cărţi, plata cantinei şi a căminului.
Părintele ne-a povestit cazul lui Daniel, un actual beneficiar al acestui ajutor, care a fost propus de către profesorul său de religie pentru a fi ajutat, încă de pe vremea liceului. Daniel este un băiat cu o situaţie financiară precară. Sărăcia nu este unica lui problemă, el fiind bolnav de leucemie. Părinţii săi sunt simpli muncitori în agricultură, iar din câştigul lor abia acoperă cheltuiala medicamentelor. Cu toate acestea, Daniel nu a renunţat la lupta sa cu viaţa, încă nu a pierdut pariul cu ea, şi, mai mult, el este student în anul I la IS, la buget. Fundaţia a monitorizat acest caz încă de pe vremea liceului, iar ajutorul oferit nu s-a oprit aici, Daniel fiind ajutat în continuare, şi pe timpul facultăţii.
Nu credeam că vor fi atâtea situaţii triste
Printre cei care se ostenesc pentru viitorul şi viaţa acestui proiect se numără şi cei doi asistenţi sociali ai fundaţiei, domnişoara Ramona Ionică şi doamna Cristina Stamatoiu. Ele sunt îngerii păzitori ai proiectului, sunt persoanele care monitorizează constant cazurile sociale ale acestor tineri. Doamna Cristina ne-a mărturisit, vizavi de acţiunea proiectului că „ne impresionează toate cazurile şi sunt neaşteptat de multe. În momentul în care am început activitatea, nu credeam că vor fi atâtea situaţii triste“.
Doamna sociolog ne-a istorisit povestea lui Alex, un băieţel din Craiova, care a fost părăsit la naştere, ajungând într-un centru maternal. Soarta i-a zâmbit prima dată când i-a scos în cale nişte oameni cu inimă mare, care au făcut tot posibilul să-l înfieze. Din cauza unor probleme, familia a trebuit să renunţe la această idee, iar micuţul Alex a ajuns din nou de unde a plecat. Astăzi lucrurile s-au schimbat, însă nu foarte mult. Micuţul Alex este elev în clasa a VIII-a într-o şcoală din oraş fiind îngrijit nelegal de vechii săi binefăcători. Veniturile sale se limitează la alocaţia pe care o primeşte de la şcoală. El a fost deja inclus în programul de ajutor social şi date fiind rezultatele foarte bune la învăţătură, el va putea merge mai departe la un liceu bun din Craiova.
Cazurile monitorizate de fundaţie prin acest program sunt diversificate, dar toate se învârt in jurul aceleiaşi probleme: neputinţa de a visa mai departe, imposibilitatea de a putea învăţa carte şi de a spera la o viaţă mai bună.
Ajutor pentru cei din şcolile generale şi din facultăţi
Scopul programului a fost centralizat iniţial spre copiii de liceu, pentru a putea fi ajutaţi să nu abandoneze şcoala şi să meargă mai departe la facultate. Referitor la viitorul programului, părintele Resceanu ne-a mărturisit: „Urmărim să extindem programul atât la nivelul şcolii generale, cât şi la nivel de facultate. Pentru un student nu e de ajuns să se întreţină lucrând, el mai trebuie să şi înveţe. Cu cât reuşim să obţinem mai multe sponsorizări şi donaţii, cu atât programul se va putea extinde.“
Prin sprijinul acordat tinerilor, Biserica va putea culege într-o zi roadele acestor tinere mlădiţe pe care, deşi îi uitaseră toţi, înaintea lui Dumnezeu ei sunt în permanenţă prezenţi, şi numai El rânduieşte ca aceştia să meargă pe căile Lui, căci Dumnezeu nu caută la faţa omului, ci la inima lui, iar această remarcă scripturistică demonstrează încă o dată grija Tatălui ceresc faţă de creaţia Sa.
