La începutul lunii august, în Capitala Europeană a Culturii, Timișoara, vor ajunge părți componente ale uneia dintre cele mai importante biserici de lemn din județul Timiș, cea de la Povergina, arsă în anul 2015. Refacerea integrală a acesteia e țelul Asociației Biserici Înlemnite, o mână de arhitecți, studenți la Arhitectură, cercetători, istorici și restauratori, care, în mod voluntar, cu multă pasiune și dedicare, au reușit până acum să reconstituie structura acoperișului și turnul cu cruce. Ambele vor „călători” în aceste zile la Timișoara, pentru a spune povestea unui patrimoniu esențial pentru cultura și identitatea românească: bisericile de lemn.
Călătoria elementelor refăcute ale bisericuței din Povergina constituie pretextul cultural pe care inițiatorii acestui proiect, intitulat sugestiv „Oglinda de lemn II” și inclus în Programul național „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, îl propun timișorenilor și vizitatorilor orașului pentru a conștientiza riscurile pierderii acestui tip de patrimoniu și impactul pe care dispariția acestuia o are asupra comunităților locale, asupra memoriei colective și identității culturale, dar și pentru a găsi soluții eficiente pentru conservarea și salvarea lăcașurilor din lemn. „Instalația propusă a se amplasa temporar în Parcul Regina Maria este o structură scheletală tradițională, care se va decontextualiza pentru a deveni în Timișoara un simbol universal al patrimoniului din lemn. Aceasta va căpăta rolul de mediator cultural european, prin actorii și prin activitățile propuse a fi găzduite aici”, a explicat arhitectul Vladimir Obradovici, responsabil management proiect, asistent universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara (FAUT) și membru fondator al Asociației Biserici Înlemnite.
Asamblarea şarpantei şi a turnului în parcul timișorean reprezintă, de altfel, un eveniment în sine al atelierului de meşteşuguri tradiţionale în lemn, care se va desfăşura în luna august, în cadrul proiectului. Așa cum au explicat inițiatorii, instalația compusă din elementele structurale ale bisericuței arse de la Povergina va constitui și cadrul unui dialog interdisciplinar despre „valoarea patrimoniului cultural din lemn ca mediator (conector) între trecut - prezent, culturile locale - culturile europene, societatea rurală și cea urbană, meșteșug - arta contemporană, patrimoniu material - imaterial, loc - peisaj cultural, oameni cu diferite profesii - vârste, accesibil și incluziv pentru categorii vulnerabile”.
La acest dialog vor participa, printre alții, Anne Nyhamar, responsabil cu relațiile internaționale în cadrul Directoratului Patrimoniului Cultural din Norvegia, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), arh. Irina Iamandescu, directorul adjunct al Institutului Național al Patrimoniului, Cristian Blidariu, decanul FAUT, Alexandru Baboș, expert în patrimoniul cultural din lemn din România, mentorul Asociației Biserici Înlemnite, Mihaela Ardelean, președintele Asociației de la 4, asociația studenților arhitecți.
Cele două elemente de structură ale bisericuței au fost reconstituite integral în luna iunie a acestui an, în cadrul „Şcolii de conservare a patrimoniului cultural din lemn - atelierul meşteşugurilor tradiţionale” de la Povergina, proiect derulat de Asociaţia Biserici Înlemnite și finanțat de OAR. La finalul lunii august, ansamblul şarpantei va fi dus înapoi în sat şi montat definitiv pe biserica de lemn. „Ne dorim ca în urma acestui proiect, în Timișoara să rămână o urmă vizibilă prin arta contemporană a rădăcinii culturii noastre, parte din familia europeană a lemnului, să fim mai bine conectați la peisajul cultural al Banatului, iar evenimentele din jurul bisericilor de lemn să aducă beneficii comunităților locale”, a mai subliniat arhitectul Vladimir Obradovici.
Proiectul „Oglinda de lemn II” include și vernisarea expoziției „Biserici înlemnite - o cartare fotografică”, semnată de arhitectul și fotograful Ovidiu Micșa, revelatoare pentru situația actuală a bisericilor de lemn din România. De asemenea, în parteneriat cu Asociația de-a arhitectura, organizatorii au pregătit și două ateliere de dialog patrimonial pentru copii, în cadrul cărora cei mici vor construi, folosind bețișoare de lemn și lut pentru modelat, căsuţe specifice satelor de deal şi de munte și vor învăța detaliile construirii unor case, acoperişuri, felul în care sunt amplasate casele unele faţă de altele, dar şi legătura dintre sat şi cadru natural.
În ansamblul șarpantei va fi montată și instalația de artă contemporană și performance a artistului plastic Gabriel Kelemen, realizată prin utilizarea unor fragmente din lemnul erodat al bisericii din Povergina. Timp de şapte seri, autorul va susţine în fața publicului „prelegeri interactive cu proiecție, prin care urmărește și exemplifică dimensiunea naturală-arhetipală-simbolică a codrului, arborelui, cât și a materiei lemnoase văzută ca materie primă, în relație cu arhitectura tradițională a bisericilor din lemn”.
Monument istoric de interes național
Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Povergina, județul Timiș, monument istoric de categoria A (de interes național), a fost construită în 1782. Este considerată una dintre cele mai valoroase din zona Banatului, sub aspectul tehnicii constructive și al elementelor artistice (a fost pictată de renumitul zugrav de biserici bănățean Gheorghe Diaconovici). După construcția bisericii noi, din sat, aceasta nu a mai fost utilizată.
În 23 martie 2015, în urma unui incendiu, lăcașul a ars aproape integral. Grație tencuielii de pământ de la exterior, corpul bisericii a rezistat, bârnele fiind carbonizate doar superficial. Au ars însă în totalitate bolta, șarpanta și turnul cu cruce. A fost un moment dramatic, dar care în cele din urmă s-a transformat într-unul fericit, pentru că, prin intermediul Asociației Biserici Înlemnite, în jurul acesteia s-a conturat o adevărată școală de conservare/restaurare a patrimoniului din lemn. Așa a început, în vara anului trecut, atelierul-școală de la Povergina, în cadrul căruia s-a intervenit pentru conservarea corpului carbonizat al bisericii. Anul acesta, voluntari, meșteri lemnari și dulgheri și membrii asociației au reușit reconstituirea componentelor dispărute în incendiu: parte din grinzi/cosoroabe, bolțile, șarpanta și turnul.
