Bucuria Epifaniei pe Colina Bucuriei

Ziua de ieri a fost una deosebită pentru întreaga Ortodoxie, deoarece am sărbătorit marele praznic al Botezului Domnului. În această zi, în toate bisericile a fost săvârşită Sfinţirea cea Mare a Apei. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie şi slujba Aghesmei Mari au fost săvârşite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de slujitori . La final, credincioşii au luat acasă Agheasmă Mare pentru ei şi familie.

Bucuria sărbătorii a început cu Sfânta Liturghie săvârşită în Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de slujitori. Sărbătoarea Teofaniei sau a Epifaniei Domnului a fost trăită cu intensitate de întreaga suflare ce a participat la slujbă atât în catedrala ce a devenit neîncăpătoare, cât şi afară, unde a avut loc Sfinţirea cea Mare a Apei.

În cadrul Sfintei Liturghii, după citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înţelesurile duhovniceşti ale pericopei evanghelice care s-a citit.

Botezul pocăinţei pentru Cel fără păcat

Mântuitorul Iisus Hristos, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost botezat la vârsta de 30 de ani, atunci când un iudeu putea ieşi în public spre a-i putea învăţa pe alţii. El se arată în public pentru a fi mărturisit de Ioan Botezătorul, care avea o mare credibilitate în popor datorită vieţii sale ascetice, dar şi pentru a arăta că a venit în lume pentru iertarea păcatelor. Hristos era fără de păcat, dar a voit să arate că se botează cu botezul pocăinţei.

"Mântuitorul Iisus Hristos, Cel fără de păcat, primeşte botezul pocăinţei pentru a ne arăta şi că nu există mântuire fără pocăinţă. Pocăinţa este pregătirea pentru iertarea păcatelor. Însă botezul lui Ioan spre pocăinţă nu era botezul deplin şi botezul adevărat. El pregătea pe oameni spre a primi adevăratul botez, şi anume botezul creştin. Botezul lui Ioan este doar botezul pocăinţei prin care omul conştientizează starea de păcat a vieţii sale şi exprimă dorinţa de îndreptare, dar el rămâne doar un botez al pocăinţei ca pregătire pentru botezul credinţei în Hristos sau botezul creştin. Deci, iertarea păcatelor se dobândeşte prin botezul săvârşit în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, când, pe lângă iertarea păcatelor, primim şi harul înfierii, adică primim darul de a deveni fii ai lui Dumnezeu după har", a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat şi semnificaţia Epifaniei ce a avut loc la Botez, când Duhul Sfânt s-a pogorât în chip de porumbel peste Fiul, iar Dumnezeu Tatăl a glăsuit: "Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit".

"Prin această descoperire a Sfintei Treimi se dă sens ultim vieţii noastre, şi anume că destinaţia omului este iubirea cerească şi veşnică a Preasfintei Treimi. Deci, noi când ne botezăm în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh devenim fii iubiţi ai lui Dumnezeu după har, prin credinţa în Dumnezeu-Fiul Care S-a făcut om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Aşadar, vedem că deodată cu Botezul Domnului se deschide calea spre botezul creştin, calea spre înfierea prin har a oamenilor ca să devină fii ai lui Dumnezeu după har. Astăzi, noi serbăm această Sfântă şi Mare Sărbătoare cu multă bucurie pentru că vedem iubirea nesfârşită şi mai presus de înţelegere a Preasfintei Treimi pentru neamul omenesc. Vedem cât de mult ne iubeşte Dumnezeu Care a trimis pe Fiul Său în lume ca să ne deschidă nouă calea spre fericirea şi viaţa veşnică din Împărăţia Preasfintei Treimi", a spus Preafericirea Sa.

Sfinţirea cea Mare pe Colina Bucuriei

La momentul potrivit al slujbei, Patriarhul României, înconjurat de soborul de slujitori, a ieşit pe esplanada dintre catedrală şi Reşedinţa patriarhală pentru Sfinţirea cea Mare a Apei.

În acest timp, mulţimea de credincioşi, ordonată pe două rânduri ce se îndreptau dinspre poalele colinei spre esplanadă, îmbrăţişa în rugăciune catedrala, aşteptând să primească "binecuvântarea Iordanului". Şi, ca o binecuvântare în plus, Dumnezeu a rânduit ieri ploaie, unind astfel prin picurii acesteia cerul cu pământul, aducând o binecuvânatre în plus peste cei prezenţi.

Rugăciunea de Sfinţire a Apei prin care este invocat Duhul Sfânt a fost rostită de către Patriarhul României, care apoi a mers prin mulţime şi i-a stropit pe toţi cei prezenţi cu Agheasma cea Mare.

La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române le-a vorbit credincioşilor despre importanţa acestei slujbe care se oficiază doar de două ori pe an, în Ajunul Bobotezei şi în ziua Botezului Domnului. "Agheasma Mare se gustă timp de opt zile, începând cu ziua de astăzi. De ce opt zile şi nu şapte? Pentru că în Ectenia Mare de la această slujbă de Sfinţire a Apei se spune că "este curăţitoare spre viaţă veşnică" şi veşnicia este simbolizată cu cifra 8. Deci, această putere curăţitoare spre viaţă veşnică înseamnă în primul rând învierea sufletului nostru din moartea păcatului. Ziua Învierii este socotită ziua a opta, ziua veşniciei", a precizat Preafericirea Sa. Referitor la Agheasma Mare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că această apă sfinţită este aducătoare de binecuvântare. "Această apă sfinţită în ziua Botezului Domnului se foloseşte pentru curăţirea de păcate a sufletului şi a trupului, pentru tămăduirea de boli şi vindecarea de patimi, pentru sfinţirea sufletului şi a trupului nostru şi pentru sfinţirea caselor. Cu această apă se sfinţeşte spaţiul unde locuim şi unde lucrăm pentru că este aducătoare de binecuvântare, aduce ajutor de la Dumnezeu şi, în mod deosebit, aduce ocrotire, se spune în rugăciunile care le-am auzit astăzi, pentru că această apă sfinţită alungă puterile potrivnice, diavoleşti", a mai explicat Patriarhul României.

Cruce din flori albe şi cetină de brad

Agheasma Mare se păstrează pe întreg anul şi se foloseşte la sfinţirea casei, a fântânilor, a holdelor şi ogrăzilor. Agheasma Mare se păstrează într-un loc curat, de regulă lângă icoane şi unde îşi fac rugăciunile membrii familiei.

Chiar dacă în acest an nu am mai avut parte de "gerul Bobotezei", iar pe Dealul Patriarhiei n-am mai avut parte de cruce de gheaţă, am avut bucuria unei cruci împodobite cu brad şi flori. Încă din Ajunul Botezului Domnului, în curtea Catedralei patriarhale, crucea a fost înălţată din cetină de brad şi împodobită cu flori albe, simbolizând astfel zăpada, şi busuioc. Înălţimea crucii a fost de aproape trei metri. Credincioşii care au venit ieri la Patriarhie au luat Agheasmă mare din vasele cu o capacitate de 6.000 de litri, dar şi iconiţe dăruite de Patriarhul României. Sărbătoarea Botezului Domnului este considerată drept ultima din această perioadă ce ţine de Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului.

Astăzi, în amintirea praznicului Bobotezei sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, prilej cu care mai multe biserici ortodoxe îşi cinstesc ocrotitorul.