Comunităţile din satele de munte au fost mereu frământate de greutăţile traiului şi de încercările istoriei. Fundata, comuna braşoveană de pe vârf de munte, are un loc aparte în rândul acestor aşezări omeneşti prin lunga sa istorie de veghetor pe fosta graniţă dintre Transilvania şi Ţara Românească. Vicisitudinile trecutului nu i-au oprit pe locuitorii comunei să-şi păstreze credinţa străbună şi valorile neamului românesc.
Localitatea Fundata din judeţul Braşov este o străveche aşezare românească de munte, considerată a fi satul de la cea mai mare altitudine din ţară. Fundata este aşezată într-o zonă muntoasă, pe aşa-numita "platformă a Branului", vegheată de cele două masive muntoase atât de cunoscute şi impresionante prin frumuseţea lor: Bucegi şi Piatra Craiului. Măsurătorile au aşezat Fundata între altitudinile 1250 şi 1360, ceea ce i-a determinat pe specialişti să aşeze comuna brăneană în fruntea localităţilor de munte locuite permanent.
Situată la graniţa dintre Transilvania şi Muntenia, aproximativ la mijlocul culoarului Rucăr-Bran, Fundata a avut din timpuri străvechi o importanţă aparte. În zonă, arheologii au descoperit pe trecătoarea Branului urmele unui castru roman. În secolele XIII-XIV, apar şi primele menţiuni despre aşezări omeneşti învecinate cu Fundata, iar pe 20 ianuarie 1368, domnitorul Ţării Româneşti Vladislav Vlaicu emite un document prin care acorda scutiri de vamă negustorilor din districtul Braşovului. Acest document arată importanţa economică a trecătorii Branului.
Primul document ce aminteşte de teritoriile comunei Fundata datează de la 1657 şi este o "listă a terenurilor arendate de castelan pe hotarul cetăţii Bran", conform monografiei "Comuna Fundata, o istorie în imagini", realizată de Nicolae Pepene şi Bogdan Florin-Popovici. La 1713 apare şi prima menţiune a locuitorilor Fundatei, fiind amintite 27 de familii.
"Taborul neamului nostru din Ardeal"
Conform monografiei amintite, Fundata a avut biserică din timpuri străvechi. Se pare că prima biserică a fost distrusă într-un incendiu, iar la 1788 se construia un alt lăcaş de cult, primul amintit de cercetători. Documente din perioada 1939-1940, prin care se inventariau bunurile comunale, menţionează anul 1760 ca dată a zidirii unei biserici de lemn şi a deschiderii cimitirului din localitate. Actualmente, în Fundata există o biserică "veche", zidită la 1830, în timpul preotului Bucur Moşoiu, şi o biserică "nouă", ridicată în perioada 1939-1943, prin cheltuiala soţilor Moise şi Caterina Căvănescu. Cele două biserici din Fundata sunt închinate Adormirii Maicii Domnului, iar cea nouă are şi hramul Sfântului Nicolae. La 26 octombrie 1943, biserica mare, supranumită "Catedrala munţilor", a fost sfinţită de Mitropolitul Nicolae Bălan. După 69 de ani, chiar în ziua hramului, biserica nouă din Fundata a fost binecuvântată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, în urma amplelor lucrări de renovare şi de înfrumuseţare. "Mulţi preoţi şi credincioşi care au venit la Fundata au numit localitatea noastră, vegheată de aceste două biserici alăturate, un "Tabor al neamului nostru din Ardeal"", ne-a spus parohul de la Fundata, părintele Vicenţiu Băşa.
Un dar pentru Fundata
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sfântul Nicolae" din Fundata a fost ridicată la 100 de ani după zidirea celei vechi. Dacă la ridicarea vechiului lăcaş de cult credincioşii din Fundata au depus eforturi uriaşe, date fiind seceta din acele vremuri, greutăţile financiare şi distanţele mari parcurse pentru a procura materialele de construcţie, la zidirea bisericii mari, enoriaşii au primit un dar mare din partea unui tânăr plecat din sat şi ajuns copil de curte la boierii din Ţara Românească. "Circulă o legendă referitoare la ctitorul bisericii, acest copil din Fundata plecat peste munţi. Moise Căvănescu ar fi găsit un butoiaş de aur şi a socotit că darul primit de la Dumnezeu trebuie întors către Binefăcătorul său. A venit în satul natal şi a ctitorit această biserică măreaţă", ne-a mai spus părintele Vicenţiu Băşa.
De-a lungul timpului, cele două biserici au fost reparate în câteva rânduri. În urma cutremurului din 1977, turnul bisericii mari s-a deplasat jumătate de metru şi a necesitat reparaţii. În urmă cu 15 ani, când părintele Vicenţiu Băşa a venit la Fundata, alte noi reparaţii au fost efectuate, iar în prezent, cele două biserici se află în stare foarte bună.
Badea Cârţan venea în Bucegi
Profund legat de Fundata, părintele Băşa ne-a mărturisit multe lucruri din viaţa parohiei şi din modul în care este realizată pastoraţia în parohiile de munte. Pentru a ţine oamenii aproape unii de alţii, de biserica şi de satul lor, au fost necesare reînvierea multor tradiţii populare, instituirea sărbătorii "Fiii satului" şi a multor alte sărbători şi manifestări ale comunităţii. "Cu sprijinul autorităţilor, reuşim să adunăm în fiecare an toate personalităţile plecate din Fundata, atât la biserica noastră, cât şi la manifestările populare de la întâlnirea cu fiii satului. Încercăm să răspundem la toate nevoile oamenilor noştri. Pastoraţia la munte este grea. De multe ori mergem la casele oamenilor cu schiurile sau cu sania", ne-a spus părintele Vicenţiu Băşa. Printre cele spuse, o poveste ne-a reţinut atenţia în mod deosebit. Bunicul părintelui Băşa a fost cântăreţ timp de 40 de ani la biserica veche, unde a realizat şi mobilierul vechi. Bunicul părintelui paroh cunoştea limbile maghiară şi germană şi se întâlnea adesea cu Badea Cârţan la Schitul Ialomicioara din Munţii Bucegi. "Badea Cârţan venea din Ţara Românească şi se întâlnea cu bunicul meu pentru a face schimb de cărţi, de idei şi pentru a dezbate problemele oamenilor din aceste locuri", continuă părintele Vicenţiu Băşa.
"Suntem la înălţime!"
Fundata este cunoscută în ţară, dar şi în străinătate, pentru potenţialul turistic. Şirnea, o localitate din comuna Fundata, a fost primul sat turistic al ţării noastre, prin experimentul reuşit din 1962, realizat de profesorul Nicolae Frunteş, originar din satul brănean. S-au înfiinţat la acea vreme un birou turistic, un birou de cazare, s-au trasat obiectivele turistice şi s-a realizat o colecţie etnografică. De atunci şi până în zilele noastre, comuna Fundata a fost vizitată de mii de turişti, iar sărbători precum "Nedeia munţilor", datată la 1969, "Iarna la Şirnea" şi "Măsura laptelui" au atras turişti din întreaga lume. În ultimii ani, autorităţile au promovat turistic zona Fundata prin mai multe programe, puse sub egida "Suntem la înălţime!".
Toate sărbătorile populare îşi găsesc la Fundata rădăcinile istorice, iar costumele populare vechi sunt purtate cu mândrie în zilele noastre, ca o punte între trecut şi prezent. "Ne bucurăm de faptul că am reuşit să-i convingem pe tineri să poarte costumele populare, cusute cu măiestrie artistică de bunicii şi străbunicii noştri. Nici un copil nu merge la colindat fără să poarte costumul popular, ceea ce ne arată dragostea lor faţă de neam, iar biserica ne este plină de oameni înveşmântaţi în portul românesc", ne-a mai spus părintele Băşa.
