Timp de trei zile, în perioada 27-29 iunie, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, din Capitală, a fost gazda târgului organizat cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Publicul prezent a putut admira creaţiile meşterilor şi creatorilor populari veniţi din toate zonele etnografice ale ţării. Noutatea evenimentului a fost prezenţa a patru artizani din Republica Algeria, care şi-au expus lucrările - din alamă, împletituri din nuiele, covoare şi ţesături -, o parte din ele achiziţionate de vizitatori la scurt timp după deschiderea oficială a porţilor târgului. De asemenea, cei prezenţi s-au putut delecta cu muzică populară autentică şi jocuri tradiţionale, spectacole de teatru şi s-au înfruptat din produse gastronomice tradiţionale, precum turta dulce sau din mierea de albine de anul acesta.
Căldură mare şi zarvă cât cuprinde, pe uliţele Satului din centrul oraşului. Femei şi bărbaţi de toate vârstele, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, s-au adunat laolaltă cu vizitatorii veniţi la târgul dedicat sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Deschiderea oficială a manifestării a fost marcată de prezenţa unor oficialităţi, care au ţinut să salute iniţiativa Muzeului Satului şi să fie martori la un dialog al culturii, cu atât mai actual în anul 2008, an proclamat în Europa drept „Anul Dialogului Intercultural“.
Dialog între culturi
„Astăzi, Muzeul Satului este un fel de templu comun, al culturii; mâine, poate, Algerul va crea un asemenea loc de întâlnire între civilizaţii, unde vom putea arăta chipul frumos al culturii noastre tradiţionale“, a declarat directorul general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, dr. Paula Popoiu.
La rândul său, secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor, Virgil Ştefan Niţulescu, a subliniat: „Sper să fie de bun augur această invitaţie a celor patru meşteri din Algeria şi să urmeze şi alte ţări la târgurile organizate frecvent de Muzeul Naţional al Satului. Cred că este o ocazie pentru meşteri să facă schimb de experienţă, să coopereze, pentru că ei au nevoie de această relaţie directă. Meşteşugurile care sunt practicate atât în România, cât şi în Algeria, sunt extrem de specializate, iar cei care le practică sunt din ce în ce mai puţini.“
Prezenţa Algeriei la târg, prin Ladmia Miloud - artizan metale, Akliouat Smail - artizan împletituri, Meddah Nasreddine - artizan broderie, a fost salutată de însuşi ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Abdelhamid Senouci Bereksi. Excelenţa Sa a ţinut să precizeze că „Existenţa celor trei meşteri este un simbol şi, în acelaşi timp, un mesaj între cele două religii şi culturi şi se înscrie în cadrul Anului Dialogului Intercultural. Sunt sigur că această întâlnire între meşterii români şi algerieni va produce multe alte întâlniri pe viitor şi va apropia cele două popoare care sunt popoare prietene.“
Noutatea târgului - artizanatul algerian
Meşterii algerieni au câştigat repede simpatia vizitatorilor români, datorită lucrărilor remarcabile prin fineţea şi rafinamentul execuţiei, prin culoare şi ornamentaţie, cât şi prin modul prietenos şi deschis de a socializa.
Ceramica de oraş (există şi o ceramică rurală) expusă la târg a fost atât de apreciată de bucureşteni, încât mulţi dintre ei şi-au achiziţionat câte un obiect tradiţional, impresionaţi de tehnica de lucru cu influenţe din cultura magrebiană; grupul etnic al tuaregilor a fost reprezentat prin câteva obiecte specifice, distincte, de asemenea apreciate de cumpărători. „Interesant că, în această populaţie berbero-arabă, tuaregii reprezintă un grup distinct, care se manifestă în artizanatul lor prin lucruri strâns legate de viaţa lor nomadă şi de natură. Reprezentative sunt creaţiile din păr de cămilă, oaie, şi lucrurile care dincolo de frumuseţe au şi rol util“, a menţionat directorul de programe culturale, dr. Aurelia Cosma.
Alături de obiectele din ceramică, au fost expuse şi împletituri de coşuri, meşteşug care datează pe pământul algerian încă din preistorie. Materiile prime folosite în această artă sunt răchita, ratanul, rafia.
În cele din urmă, alămăria, prezentă în Algeria din Evul Mediu, a fost reprezentată de diferite articole utilitare sau decorative, toate lucrate în cupru.
Muzică, joc, delicatese şi teatru
Ca la fiecare târg de acest gen, meşterii români au impresionat nu doar prin creaţiile populare, create cu multă trudă şi migală (olărit, ţesături, prelucrarea lemnului, icoane, instrumente muzicale, ouă încondeiate, măşti, pictură naivă, jucării, prelucrarea osului, podoabe populare, artă decorativă), ci şi prin talentul nativ de interpreţi, dansatori, sau virtuozi ai instrumentelor muzicale populare. Pentru o zi, taraful din Morunglav, Olt, a încântat publicul cu acorduri de vioară, acordeon şi ţambal. Le-a urmat o pleiadă de interpreţi populari: Gheorghe Turda, Alin Suceveanu, Gelu Voicu şi Lăutarii din Teleorman, Valeria Arnăutu, Angelica Flutur.
Programul târgului a fost gândit de organizatori într-o asemenea manieră, încât toţi cei prezenţi să se bucure de momentele petrecute la muzeu. Astfel, Teatrul Masca a prezentat spectacolul itinerant „Doamna cu căţelul“, un spectacol interactiv, de mare audienţă, foarte apreciat de spectatori. De la sărbătoarea închinată Sfinţilor Apostoli nu a lipsit Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, o formaţie de referinţă în viaţa culturală a armatei. Prezenţa celor 70 de ofiţeri instrumentişti, conduşi de doi dirijori ofiţeri, a câştigat admiraţia publicului, care a asistat la un concert de excepţie.
Cei mai pofticioşi din fire au avut parte de o surpriză: la fiecare pas, pe uliţele din sat, au fost amenajate tarabe cu produse tradiţionale diverse: de la dulciuri, siropuri naturale, produse apicole, până la produse alimentare ecologice.
Pentru aceia care au avut inspiraţia să deschidă pentru câteva ore porţile Muzeului a fost realmente o încântare să asiste la spectacolul fascinant al lumii satului, animat de puzderie de oameni relaxaţi şi bine dispuşi. Printre aceştia, şi-a găsit loc şi tanti Ioana, de 73 de ani, din Bistriţa Năsăud, o bătrânică simpatică care împletea la o toartă de traistă din lână şi pentru care venirea la târg a fost ca o relaxare: „Aici e mai bine, suntem ca la staţiune, acasă mai e de lucru la un strat, la o căpiţă de fân.“
