Există o legătură între timpul pe care copiii îl petrec în fața televizorului și sănătatea dinților, este concluzia unui studiu realizat în Brazilia privind modul în care televiziunea poate forma obiceiuri alimentare nesănătoase la copii. Consumul de produse alimentare și băuturi cu conținut ridicat de zahăr este încurajat de industria de profil, prin intermediul reclamelor difuzate la televizor, deși o alimentație bogată în zaharuri reprezintă un factor de risc major pentru apariția obezității, diabetului, a altor afecțiuni cronice și a cariilor dentare.
De aceea, copiii care petrec mai mult de o oră și jumătate pe zi în fața televizorului au tendința de a consuma dulciuri în cantități mai mari, fiind mai predispuși la carii, au constatat experții în stomatologie pediatrică brazilieni, potrivit datelor publicate în revista de specialitate Clinical and Experimental Dental Research.
În cazul acestor copii, probabilitatea de a consuma mai multe dulciuri este cu 33% mai mare față de cei care nu se uită mult timp la televizor, iar riscul de a face carii este cu 39% mai mare. Același studiu a arătat că 53% dintre copiii care petrec mai mult de o oră și jumătate zilnic în faţa televizorului au carii în diferite stadii. Efectul nociv al acestui mod de a petrece timpul liber este evident, apariția cariilor ajungând uneori chiar la necesitatea extracției dinților afectați, situaţii care ar putea fi prevenite dacă cei mici și-ar petrece mai puțin timp la televizor. (I. M.)
Genetica medicală este o specialitate care caută cum informația din genele noastre influențează sănătatea, de la boli rare prezente din copilărie până la predispoziții ce apar abia după 18 ani. Genomica duce acest demers mai departe: dacă genetica analizează genele suspecte, genomica privește întregul ADN al unui om, incluzând și cele peste 20.000 de gene. Genomica este genetica medicală ajutată de tehnologii moderne de secvențiere.
Fiecare celulă din corpul nostru poartă manualul de instrucțiuni ADN în interior, scris cu numai patru litere, A, T, C și G, repetate în peste trei miliarde de combinații. Diferite părți din ADN s-au dovedit a influența o mulțime de trăsături ale omului, de la caracteristici legate de aspect până la predispoziția pentru diverse boli. Până acum câțiva ani, „citirea” completă a acestui manual era un proiect de cercetare de durată ce implica un cost imens. Astăzi, tehnologia numită secvențiere de nouă generație (NGS) a transformat acest proces într-o analiză medicală accesibilă, folosită tot mai des în spitale și clinici.
Aproximativ 300 de milioane de oameni din lume trăiesc cu o boală rară. Majoritatea acestor afecțiuni au cauze genetice. În unele cazuri, boala apare prin modificări „de novo”. Alteori, modificările genetice se transmit fără manifestări generații întregi.
Aproape în fiecare săptămână platformele sociale „lansează” un nou trend în materie de dietă, care devine viral pentru câteva zile. Într-un sondaj realizat la începutul anului trecut în Statele Unite ale
.jpg)
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„În vremea aceea a venit Iisus în hotarele Tirului și ale Sidonului și, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu știe, dar n-a putut să rămână tăinuit. Căci îndată auzind despre El, o femeie a cărei
Pavel, apostol al lui Iisus Hristos prin voința lui Dumnezeu, sfinților care sunt în Efes și credincioșilor întru Hristos Iisus: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos!
Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe - Ismail (†1943), s-a născut în anul 1868, în Basarabia, în satul Badar. Din botez a primit numele Dimitrie. La 15 ani a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni,
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 671-672 „La biserică, Părintele Antim (Găină) stătea în urmă și niciodată nu se așeza în strană.
În lucrarea sa de părinte duhovnicesc, Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim a cunoscut multe familii, pe care le-a îndrumat cu înțelepciune și discernământ pe drumul mântuirii. Însăși viețuirea
„Începutul educației constă în cercetarea cuvintelor” (ἀρχὴ παιδεύσεως ἡ τῶν ὀνομάτων ἐπίσκεψις), spunea atenianul Antisthene (445-365 î.H.), în asentiment deplin cu
În fiecare zi folosim sute, poate chiar mii de cuvinte fără să ne gândim prea mult la felul în care sunt alcătuite. Vorbim, citim, scriem, comunicăm și mergem mai departe. Uneori însă, o singură literă ne
În astfel de momente este greu să vorbim despre un om pe care l-am cunoscut aproape trei decenii. Nu pentru că lipsesc cuvintele, ci pentru că sunt prea multe amintiri care se adună și pentru că o prietenie
