Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cum poate fi depistată cataracta

Cum poate fi depistată cataracta

Un articol de: Mariamădălina Bodescu - 25 Octombrie 2007

Dacă observăm că nu mai vedem aşa de bine în ultima vreme, nu trebuie să ezităm să mergem la un consult oftalmologic. Numai medicul de specialitate poate stabili exact despre ce este vorba: dacă este cataractă sau o altă boală, care duce la scăderea vederii, sau pur şi simplu trebuie schimbaţi ochelarii.

Cataracta este o peliculă fină, opacă, apărută la nivelul cristalinului, care blochează pasajul fasciculului luminos către retină (componenta nervoasă a globului ocular la nivelul căreia se formează imaginea), cauzând tulburări de vedere.

Este important ca părinţii să observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataractă juvenilă) sau a altei patologii oftalmologice.

Cauzele declanşării bolii

Cataracta apare ca urmare a opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). Anumiţi factori predispun la apariţia bolii şi anume:

- vârsta înaintată, îmbătrânirea (cataracta senilă);

- expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV), respectiv lumina naturală, expunerea artificială (saloane pentru bronzat artificial);

- diabetul zaharat;

- alte boli oftalmologice: glaucomul (creşterea presiunii intraoculare), uveită cronică, retinită pigmentară (boala degenerativă a celulelor cu bastonaşe şi conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retină;

- tratamentul cronic cu corticosteroizi;

- agregarea familială (factorii genetici): unele persoane moştenesc o anumită predispoziţie pentru apariţia cataractei;

- leziunile oculare, o cauză mai rară de cataractă, întâlnită mai ales în rândul copiilor.

Mod de manifestare

În cele mai multe cazuri, cataracta cauzează anumite tulburări vizuale, dintre care amintim:

- vedere înceţoşată, greoaie, neclară;

- fotofobie (nu suportă lumina), fie cea naturală sau artificială. Şofatul este, de asemenea, îngreunat din cauza disconfortului vizual de la lumina farurilor din trafic;

- necesitatea schimbării relativ frecventă a lentilelor de la ochelari;

- vedere dublă;

- dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice, din cauza tulburărilor vizuale.

Este important ca părinţii să observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor, pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenilă) sau a altei patologii oftalmologice.

Consult de specialitate

Diagnosticul de cataractă, în special în stadiile incipiente, nu necesită un tratament medicamentos sau chirurgical, fiind suficientă doar o urmărire atentă a evoluţiei bolii. Tulburările vizuale accentuate, care influenţează activităţile zilnice şi predispun la diferite accidente, necesită un tratament chirurgical.

Cu toate că tulburările vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucrează în domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Ce investigaţii se impun

Diagnosticul cataractei se bazează pe istoricul medical şi examenul clinic. Cel din urmă are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburările vizuale şi pentru a confirma diagnosticul de cataractă.

În cazul unor tulburări vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie să efectueze un examen oftalmologic amănunţit pentru a evalua calitatea văzului remanent şi, totodată, calitatea vieţii. La finalul consultaţiei, medicul va şti să spună ce formă de cataractă este şi dacă ea este operabilă sau nu. În general, se consideră că o cataractă este de operat dacă vederea la ochiul respectiv împiedică sau jenează desfăşurarea activităţii zilnice (la serviciu, citit, şofat etc.).

Dacă este cataractă, dar vederea este încă bună, medicul poate chema la controale repetate (la un interval de aproximativ şase luni) pentru a-i urmări evoluţia şi a putea stabili momentul optim al intervenţiei chirurgicale (pentru a putea beneficia de operaţia cea mai modernă şi a avea implicit şanse maxime de recuperare a vederii). O cataractă foarte veche este deseori însoţită de complicaţii sau de riscuri care îngreunează mult actul operator. În altă ordine de idei, trebuie să ştim că, independent de stadiul evolutiv al cataractei, rezultatele postoperatorii depind şi de starea de sănătate a retinei şi a nervului optic în momentul efectuării intervenţiei chirurgicale.

După evaluarea completă preoperatorie, medicul va explica exact la ce să ne aşteptăm după operaţie.