Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
21 Noi, 2024
Despre utilizarea corectă a ortezelor pentru statică şi mers
Mersul în picioare are nevoie de două condiţii obligatorii: stabilitate şi forţă de deplasare. În cazul anumitor suferinţe, mijloacele tehnice care pot fi de folos pentru mers sunt: bastoanele cu sprijin în palmă, cârjele cu susţinere axilară, cârjele canadiene, cu sprijin sub coate, şi cadrul de mers.
Durata şi modul folosirii acestor orteze depind de scopul propus. Astfel, pentru tratare şi vindecare (în contracţii musculare, hernii discale, luxaţii, entorse, fracturi, intervenţii ortopedo-chirurgicale, plăgi, luxaţii congenitale de şolduri, cifoscolioze juvenile) se folosesc permanent, 24 de ore din 24, perioadă determinată (săptămâni, luni, ani). Pentru corectarea paliativă a unei diformităţi, amputaţii sau compensarea unei disfuncţionalităţi (din boli neurologice, reumatismale, ortopedice), se folosesc cu ocazia activităţilor cotidiene statice sau dinamice, perioadă nedeterminată (toată viaţa).
Pentru stimularea şi recuperarea atrofiilor sau hipotrofiilor musculare (din cifoscolioze, picior lax, tulburări veno-limfatice incipiente), se folosesc temporar (ore), alternând cu repaosul şi gimnastica medicală, până la redresarea şi recuperarea completă, pe perioadă determinată (luni, ani).
Pentru confortul şi siguranţa în unele activităţi fizice ocazionale, mai intense sau prelungite (eforturi fizice de ridicat, manevrat sau purtat greutăţi, ortostatism prelungit), se folosesc la nevoie, ori de câte ori se impune.
Bastonul trebuie să fie robust, ca după greutatea omului. Lungimea lui se reglează astfel încât mâna să poată sta întinsă, pentru stabilitate, cu palma fixată pe mâner şi corpul drept. Mânerul sau bila de sprijin trebuie să fie suficient de mare pentru a putea fi prinsă de toate degetele. În vârful bastonului se pune o piesă de cauciuc pentru a împiedica alunecarea. Se ţine de partea piciorului mai slab şi îl însoţeşte când face pasul, pentru a evita sprijinul, cu toată greutatea, pe acesta.
Cârja canadiană este ca un baston care, pe lângă prinderea în palmă, mai are, în prelungirea tijei, sub cot, o brăţară ce permite şi sprijinirea antebraţului. Aceasta dă mai multă stabilitate. Se reglează ca lungime şi se foloseşte ca orice baston.
Cârjele cu sprijin subaxilar se folosesc, de obicei, câte două, suspendând complet corpul atunci când se face pasul, balansând şi aruncând în faţă când ambele picioare, când corpul. Înălţimea se reglează astfel încât, atunci când omul stă drept în picioare, cu sprijin pe membrul inferior sănătos şi cu corpul echilibrat, pernuţele de sub braţe să fie cu 2-3 cm mai jos. Pernuţele de susţinere trebuie să fie moi şi voluminoase, pentru a avea o suprafaţă mare, astfel încât să nu comprime vasele de sânge şi nervii de sub braţ.
Se folosesc de către persoanele care au un membru inferior amputat sau au interdicţia de a nu sprijini o perioadă de timp un picior pe pământ.
Mersul cu aceste cârje se învaţă, la început, sub supravegherea atentă a unui însoţitor, pentru a preveni căderea şi pentru învăţarea concretă a dinamicii mersului.
Cadrul de mers este un suport, ca un scaun înalt, în formă de U, care înconjoară omul din trei părţi, dându-i stabilitate şi de care se poate sprijini cu ambele mâini, când face paşii sau când îl împinge mai în faţă. Cu sau fără rotile, este un mijloc de stabilitate şi siguranţă, la stat în picioare sau mers. Înălţimea se reglează ca la baston, astfel încât mâinile să prindă cadrul, iar coatele să fie întinse. Se foloseşte în casă sau afară, dar pe suprafeţe fără denivelări prea mari sau scări.
Căruciorul (fotoliul rulant) este recomandat persoanelor care nu au capacitatea de a sta în picioare sau de a merge cu cârjele, dar nici obligaţia de a rămâne numai la pat. Roţile din spate pot fi manevrate cu mâinile, permiţând autodeplasarea. Datorită construcţiei speciale, cu anumită tehnică şi îndemânare, un însoţitor poate să urce sau să coboare căruciorul pe scări. De asemenea, îl poate plia şi urca în maşină sau pune într-un portbagaj. Există şi cărucioare cu comenzi electrice, pentru persoanele care au deficienţe de mobilizare şi la membrele superioare.
