Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Diagnosticul corect depinde de competenţa medicului
Modul în care o boală evoluează, adică se desfăşoară, brusc sau lent, precum şi prognosticul său, adică având şanse de vindecare sau, din contra, de anulare a vieţii, este destul de dificil de apreciat şi necesită mult discernământ.
Fiecare s-a obişnuit să-şi dea cu părerea în diverse domenii, în sport sau în politică, în agricultură, dar şi în delicata problemă a evoluţiei şi prognosticului unei boli, denunţând bolnavul, culpabilizând degeaba familia sau încercând să strecoare neîncrederea în actul medical şi în profesionalismul medicilor. Parametrii dinamicii unei boli depind, în principal, de trei factori: de boală, de bolnav şi de intervenţia medicală. Toţi aceşti trei factori sunt variabili şi fiecare acţionează în felul său în favoarea însănătoşirii omului bolnav sau a supravieţuirii. Să ne imaginăm, de pildă, că trei oameni au de ridicat o greutate dintr-o groapă. Ce şanse sunt de a scoate greutatea, dacă unul trage sau doi sau toţi trei, sau dacă doi trag şi unul se opune? Primul factor important este boala, cu gravitatea, complexitatea, rapiditatea instalării, tipul microbului incriminat. Spre exemplu, într-un anume fel evolueză o răceală banală şi în alt mod, o tuberculoză sau un cancer. Al doilea factor ţine de organismul bolnavului şi de modul în care acesta se îngrijeşte de sănătatea sa. Astfel, o răceală apărută într-un organism rezistent este dusă „pe picioare“, iar într-un organism bătrân, sensibil, slab imunizat, în care există şi alte boli cronice, evoluţia unei răceli este diferită, apărând diverse complicaţii. De asemenea, dacă omul îşi neglijează boala sau tratamentul recomandat de medic, evoluţia afecţiunii va fi una complet nefavorabilă. Vindecarea depinde în întregime de bolnav, de voinţa şi de conştiinciozitatea de care dă dovadă în administrarea tratamentului. De exemplu, tuberculoza pulmonară poate fi vindecată, cu condiţia ca bolnavul să-şi facă în mod corect tratamentul, în sens contrar, boala evoluând spre moarte, numai şi numai din această cauză. Al treilea factor ce contribuie la prognosticul şi evoluţia unei boli este reprezentat de intervenţia medicală, în complexitatea sa. Aceasta presupune, în primul rând, priceperea medicului care pune diagnosticul, a celui care acordă primul ajutor, a celui care transportă în siguranţă bolnavul, a specialistului care face tratamentul medicamentos, chirurgical sau psihologic, cel mai bun. Al doilea „stâlp de rezistenţă“ într-o intervenţie medicală este baza materială aflată la dispoziţia medicului în vederea desfăşurării actului medical. De exemplu, este foarte uşor de pus diagnosticul în cazul pietrei la rinichi (printr-o simplă palpare cu mâna sau cu ajutorul ecografului; se dă primul ajutor cu o perfuzie calmantă sau cu un ceai de mac şi coada şoricelului), dar mult mai dificil, în boli grave, cazuri în care medicul are nevoie de aparatură performantă în stabilirea diagnosticului. Ceea ce putem sublinia, în final, este faptul că evoluţia şi prognosticul unei boli stau, la un moment dat, în mâna fiecăruia dintre noi, depinzând de promptitudinea cu care o sesizăm, de modul în care ne adresăm pentru rezolvarea ei şi de seriozitatea cu care urmăm tratamentul prescris.