Dicţionar medical

- transa: 1. stare în care se află cel supus hipnozei; 2. în chirurgie: transa de sutură reprezintă traiectul suturii unei plăgi;

- transaminaza glutamat oxalacetică (TGO): se află în principal în celulele ficatului, muşchilor striaţi şi în globulele roşii. Nivelul ei creşte în caz de distrugere a celulelor ficatului, dar mai puţin faţă de ALT;

- transaminaza glutam piruvică: enzimă prezentă mai ales în ficat şi rinichi. Nivelul său creşte în caz de distrugere a celulelor ficatului, mai ales în cazul unei hepatite virale; acest nivel mai creşte, dar în proporţie mai mică, în cursul altor boli ale ficatului (cancer, ciroză) şi în cursul infarctului miocardic. Sinonim: alanin aminotransferaza (ALAT, ALT), transaminaza glutam piruvică sau glutamat piruvat transferaza (GPT);

- transcriptaza inversă: enzimă intracelulară care realizează transcripţia (transferul de informaţie genetică) acidului ribonucleic (ARN) în acid dezoxiribonucleic (ADN), şi nu a ADN-ului în ARN, aşa cum se întâmplă de obicei. Familia retrovirusurilor, căreia îi aparţine virusul imunodeficienţei umane (HIV), responsabil de SIDA, este caracterizată prin prezenţa acestei enzime, căreia îi datorează denumirea, retro însemnând în latină „în sens contrar“;

- transcripţia: etapă a exprimării unei gene în cursul căreia informaţia conţinută într-o secvenţă de ADN este copiată sub forma unei secvenţe de ARN;

- transducţia: transfer al unei informaţii genetice de la o celulă la alta prin intermediul unui vector;

- transfenoidala: tehnică chirurgicală prin care sunt extirpate unele tumori ale glandei hipofize, printr-un abord transfenoidal, adică traversând osul sfenoid al craniul, prin cavitatea nazală;

- transferul: proces prin care, în psihanaliză, pacientul reactualizează conflictele sale infantile, proiectând asupra terapeutului imaginea părinţilor săi şi a sentimentelor sale (dorinţe, experienţe neplăcute, descoperirea sexualităţii etc.) faţă de ei;

- transferina: proteină prezentă în serul sangvin, sintetizată de către ficat, al cărei rol fiziologic esenţial este transportul fierului necesar sintetizării hemoglobinei, începând de la celulele intestinale până la măduva osoasă. Concentraţia în transferină a serului sangvin este cuprinsă, în mod normal, la adult, între 2 şi 4 grame pe litru. Această valoare scade în caz de hemocromatoză (boală metabolică ce apare în urma unei acumulări de fier în ţesuturi), de carenţă în proteine, de inflamaţie şi de insuficienţă renală. Valoarea creşte în caz de carenţă în fier sau de mărire a necesităţilor în fier (sarcină). Sinonim: siderofilina;

- transfuzia: introducere în venele unui bolnav a unei cantităţi de sânge sau de plasmă sangvină;

- transfuzia sangvină: 1. injectare, în circulaţia sangvină a unui subiect, a unuia dintre constituenţii sângelui; 2. totalitate a activităţilor, competenţelor şi tehnicilor medicale şi biologice care permit transfuzia sangvină în sensul definit anterior. Transfuzia sangvină, în mare, cuprinde donarea de sânge, prelucrarea acestuia, conservarea şi reinjectarea sa. Din cauza riscurilor de transmisie virală (deşi acestea sunt limitate), frecvenţa transfuziilor sangvine s-a diminuat.