Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
21 Noi, 2024
Din laboratoarele lumii
O ştire recentă, difuzată pe micile ecrane, informa că preşedintele Obama a aprobat finanţarea, din fonduri federale, a cercetărilor în vederea obţinerii de celule stem, utile pentru repararea leziunilor observate în anumite boli (diabet, Parkinson, Alzheimer).
Dar nu numai în USA se realizează progrese, ci şi în alte laboratoare din lume. Iată câteva exemple: - cercetătorii englezi au avut ideea de a folosi bătăile inimii pentru a produce curent electric, destinat alimentării stimulatoarelor cardiace. Se ştie că aceste stimulatoare, care se implantează sub piele, pentru a regla bătăile inimii la bolnavii cu tulburări de ritm, sunt alimentate de la baterii care trebuie periodic înlocuite. Această operaţie jenantă pentru bolnav ar putea să dispară, dacă stimulatorul ar fi alimentat cu energie electrică produsă chiar de inima pacientului. Plecând de la această idee, Paul Roberts a implantat la un porc un microgenerator capabil să transforme presiunea inimii în energie electrică. Deşi a obţinut doar 17% din electricitatea necesară pentru funcţionarea unui stimulator, el consideră experienţa drept un început foarte promiţător, deoarece deschide calea spre realizarea de stimulatoare cardiace cu durată de viaţă nedefinită; - neurologii au descoperit că unele creiere refuză să îmbătrânească. Astfel, s-au înregistrat cazuri când unor persoane de 80 de ani li s-a citit o listă de 15 cuvinte şi ei au fost în stare să şi le amintească după 30 de minute. Încercând să descifreze cum este posibil o astfel de performanţă, cercetătorii au observat că neuronii acestor persoane rezistă mai bine decât ai altora la acumularea unei proteine numită „tau“, proteină care se acumulează odată cu vârsta şi ajunge să distrugă neuronii. Această proteină se concentrează într-o porţiune de creier numită hipocamp, care este o zonă-cheie pentru învăţare şi memorie; - o echipă de farmacologi din Boston au inventat un fel de „rucsac“ cu medicamente pentru a fi transportat de către unele celule umane la locul de acţiune. Este vorba de mai multe straturi de polimeri în care sunt incluse moleculele active. Aceşti saci polimerici au capacitatea de a se fixa pe membrana unor celule imunitare numite limfocite. Limfocitele au proprietatea de a se îndrepta spontan către locurile bolnave din organism, transportând astfel cu ele medicamentul. În felul acesta se crede că pot fi tratate tumorile, fără ca medicamentul să se răspândească în tot organismul, provocând efecte secundare greu de suportat; - şi o ultimă informaţie, ceva mai deosebită. S-a constatat că motorul de căutare Google depistează o epidemie de gripă cu 10 zile înaintea medicilor. Această observaţie făcută de americani se bazează pe faptul că, încă de la primele simptome, bolnavii nu apelează la medic, ci la calculator, căutând cuvinte-cheie ca: „febră“, „dureri musculare“, „tuse“ şi medicaţia pentru aceste simptome. Prin supravegherea frecvenţei cu care sunt tastate aceste cuvinte, se poate depista un posibil focar de gripă.
