Gripa nouă - mai contagioasă, dar mai uşoară decât o gripă obişnuită

Arealul de răspândire a noii gripe la nivel naţional se extinde de la o zi la alta, numărul persoanelor care au contactat deja boala apropiindu-se rapid de o mie în numai două săptămâni. Epidemiologii au avertizat asupra iminenţei unei pandemii cu un virus gripal nou încă de acum trei-patru ani, însă semnele care să îngrijoreze cu adevărat populaţia au fost vizibile cu adevărat doar în ultimul an. Deşi, teoretic, virusul poate fi contactat de orice persoană, practic, şansele de îmbolnăvire se diminuează considerabil dacă sunt respectate o serie de reguli generale, ce ţin în primul rând de igienă şi de simţul civic.

Potrivit medicilor epidemiologi, virusul A(H1N1) face parte din categoria virusurilor gripale de tip A, cele care suferă în timp cele mai multe variaţii. De altfel, specialiştii în domeniu din întreaga lume au prevăzut că omenirea se va confrunta cu o pandemie provocată de un astfel de virus, complet nou, încă de acum câţiva ani.

„Virusul A(H1N1) este o tulpină cu o mutaţie majoră, care era de aşteptat şi demonstrat ştiinţific că va determina o pandemie. În primul rând, e important ca oamenii să înţeleagă că acest virus nu este al gripei porcine. Este virusul A(H1N1) de tip nou, pentru că mai există un virus A(H1N1) de tip sezonier, care nu are aceste variaţii antigenice majore. Deci, tulpina A(H1N1) complet nou apărută este consecinţa unei rearanjări genetice, care s-a produs ca urmare a contactului natural dintre organismul uman cu cel aviar bolnav de gripă aviară şi cu organismul porcin bolnav de gripă A(H1N1). Din această amestecare a rezultat un virus uman cu particularităţi, pe de o parte, de la structura virusului aviar, pe de altă parte cu particularităţi de la structura virusului porcin, adaptate la organismul uman“, a declarat prof. univ. dr. Doina Azoicăi, epidemiolog, membru în Comisia de Epidemiologie a Ministerului Sănătăţii.

Aceasta a mai precizat că gripa nouă prezintă un ritm mai ridicat de contagiozitate decât gripa sezonieră, deoarece organismul uman nu a mai intrat în contact cu un astfel de virus şi, prin urmare, nu există anticorpi specifici de apărare. Aşadar, în teorie, există posibilitatea ca 100% din populaţie să facă gripă nouă, iar îmbolnăvirea intervine la contactul direct cu un bolnav sau cu diferite obiecte personale ale bolnavului, contaminate cu secreţiile sale nazofaringiene.

Totuşi, există câteva măsuri de ordin general care pot limita răspândirea virusului şi, implicit, numărul de îmbolnăviri.

„Individul trebuie să aibă o atitudine conştientă şi, dacă vreţi, civică. Astfel, cei care au fenomene acute respiratorii, respectiv catar (rinoree şi lăcrimare specifică gripei), stare generală influenţată, senzaţie de arsură la nivelul mucoasei faringiene, face febră (corect termometrizată) peste 37,5 grade nu trebuie să vină în contact direct cu persoanele cu anturaj, tocmai pentru a le proteja“, a precizat epidemiologul Doina Azoicăi.

Organismele sanitare previzionează doi ani de pandemie

Potrivit organismelor sanitare internaţionale, pandemia de gripă ar putea dura doi ani şi ar putea înregistra patru valuri diferite. În România, epidemiologii se aşteaptă la un vârf al numărului de îmbolnăviri în lunie ianuarie-februarie (2010). „Atunci oamenii revin în colectivităţi, după vacanţa de sărbători, şi riscul de răspândire a bolii creşte“, a declarat prof. dr. Doina Azoicăi.

În cel mai pesimist scenariu, datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că rata de infectare cu virusul gripei noi, la nivel mondial, ar fi de 30% (unul din trei), dar ultimele estimări care fac referire la acest val arată că rata de infectare ar fi de 22% şi chiar sub acest procent.

De asemenea, mortalitatea anunţată de OMS în cazul pandemiei ar putea fi între 0,1% şi maximum 2%, acest maxim fiind înregistrat în 1918, an în care istoria evocă pandemia de gripă cu cel mai mare număr de victime.

În România, numărul îmbolnăvirilor cu virusul gripei noi se apropie de o mie, cele mai mari focare fiind în Iaşi şi Bucureşti.

Specialiştii estimează că numărul de îmbolnăviri poate creşte alarmant, de aceea se recomandă respectarea regulilor generale de igienă, astfel încât să se poată limita răspândirea virusului.

Informaţii privind campania de vaccinare împotriva virusului A(H1N1)

Guvernul României a aprobat săptămâna trecută achiziţionarea, de pe piaţa internaţională, a unui număr de 500.000 de doze de vaccin pandemic pentru copii şi suplimentarea fondurilor prin care va fi dublat numărul de doze produse de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Cantacuzino.

Vaccinul pandemic pentru copii va fi achiziţionat de la producătorul internaţional GlaxoSmithKline, la preţul unic reglementat de către Uniunea Europeană pentru ţările din Centrul şi Estul Europei, de 4,5 euro/doză, fără TVA.

Vaccinul va fi utilizat pentru imunizarea copiilor cu vârste cuprinse între 6 luni şi 6 ani, categorie la risc neacoperită de vaccinul produs de Institutul Cantacuzino. Potrivit Ministerului Sănătăţii (MS), vaccinul produs în ţara noastră respectă toate standardele internaţionale de fabricaţie, protocoalele după care se efectuează studiile clinice fiind identice cu ale celorlalţi producători. Din punctul de vedere al modului de producere, vaccinul pandemic este similar cu cel împotriva gripei de sezon. Ca urmare, recţiile adverse care pot apărea sunt aceleaşi cu reacţiile date de vaccinul sezonier: roşeaţă la locul înţepăturii, uşoare stări febrile şi alergii minore, în cazul persoanelor sensibile.

Ca în cazul celorlalte campanii din calendarul de vaccinare al Ministerului Sănătăţii, şi vaccinarea împotriva virusului pandemic este recomandată, dar nu obligatorie. Orice persoană poate lua decizia de a refuza vaccinarea, dar trebuie să ştie şi să fie conştientă că este singura modalitate de a se proteja pe sine şi pe cei din jurul său.

Până în prezent, Institutul Cantacuzino a produs o cantitate de 1.300.000 de doze de vaccin, care sunt deja infiolate.

Ministerul preconizează că, pentru începerea campaniei de vaccinare, aceste doze vor putea fi livrate către DSP judeţene începând cu data de 26 noiembrie a.c. Ca şi în cazul celorlalte campanii derulate de minister, direcţiile de sănătate publică judeţene vor distribui vaccinul medicilor de familie şi celor şcolari, după caz, pentru demararea vaccinării. În caz de necesitate, vor fi mobilizate la vaccinare toate categoriile de medici.

MS va asigura vaccinarea profilactică pentru 40% din populaţie

Pentru limitarea răspândirii virusului, MS a stabilit următoarele grupe-ţintă: elevii (începând cu grupa de vârstă de 15 ani) şi studenţii din oraşele universitare (Iaşi, Bucureşti, Craiova, Cluj, Timişoara), personalul medico-sanitar şi personalul serviciilor esenţiale (poliţie, armată). Din 4 ianuarie, vor fi vaccinaţi şi elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani.

Până la finele anului 2009, Institutului Cantacuzino va produce o cantitate de aprox. 5.000.000 de doze de vaccin pandemic, urmând ca, în anul 2010, să mai producă încă 5.000.000 de doze. Pentru cele 10.000.000 de doze de vaccin pandemic, costurile se ridică la valoarea de aprox. 50.000.000 de lei.

Conform recomandărilor OMS şi CE, MS va asigura vaccinarea profilactică pentru aproximativ 40% din populaţia României, din care un procent 5% - din personalul serviciilor publice esenţiale (ex.: medico-sanitar, personalul care asigură securitatea naţională şi locală, sectoare economice vitale) şi 35% - din categoriile populaţionale cele mai expuse la riscul de îmbolnăvire, la dezvoltarea unor complicaţii ale bolii.

Comitetul naţional pentru gripă a luat decizia ca, în România, vaccinarea împotriva virusului pandemic să fie realizată în cadru organizat. Ca urmare, vaccinul împotriva virusului A(H1N1) nu se va găsi în farmaciile cu circuit deschis.