Postul este un prilej de curățire trupească și sufletească - auzim frecvent aceste cuvinte, dar pe cât sunt de adevărate, pe atât sunt de puţin înțelese în zilele noastre, pe fondul industrializării, care
Răspundem cititorilor: Alimentaţie bogată în fibre, în caz de cancer mamar
Mădălina A., 47 de ani, Prahova: „Ce alimentaţie este indicată în perioada tratamentului împotriva cancerului la sân?“
Prof. Constantin Milică: Întâi de toate trebuie spus că, dacă este corect tratat, cancerul mamar poate fi vindecat. Trebuie respectată o alimentaţie naturală, fiind recomandate legumele proaspete, consumate în special seara, înainte de ora 20:00: varză albă, varză de Bruxelles, varză creaţă, broccoli, conopidă, ridichi, napi, gulii, muştar. La acestea se adaugă alte crudităţi bogate în beta-caroten şi în vitaminele C şi E (spanac, ştevie, urzici, morcov, tomate, varză roşie, sfeclă roşie, ardei, cartofi noi, pătrunjel, citrice, cătină, caise, dovleac, pepene galben, prune, coacăze, fructe de pădure). Produsele vegetale proaspete se pot prelucra sub formă de sucuri de legume şi fructe, corect combinate, neîndulcite, care se consumă imediat după ce au fost extrase. O alimentaţie bazată pe crudităţi, preparată fără sare, nu provoacă sete. Laptele, produsele lactate acide şi sucurile proaspete acoperă necesarul de doi litri de lichid pe zi şi, ca atare, nu este necesar să se consume alte lichide.
Organismul are nevoie de grăsimi, dar numai din acelea care conţin acizi graşi polinesaturaţi, cu rol important în procesele de ardere. Se recomandă uleiurile vegetale de floarea soarelui, soia, porumb, dovleac şi măsline, obţinute prin presare la rece. Aceste uleiuri nu trebuie să fie prăjite sau încinse, întrucât îşi pierd proprietăţile regeneratoare. Chiar în cazul lipsei poftei de mâncare, cantitatea de grăsimi vegetale trebuie să fie asigurată la cel puţin 30 de grame pe zi.
O dietă bogată în cereale integrale şi alte elemente fibroase elimină estrogenii toxici din sânge şi asigură o bună capacitate de absorbţie a apei şi a substanţelor nocive, micşorează timpul de evacuare a stomacului şi accelerează tranzitul intestinal.
O indicaţie de bază în regimul alimentar raţional constă în fracţionarea cantităţii de hrană în 5-6 mese pe zi, la intervale de două-trei ore.
Dulciurile se consumă în cantităţi reduse, preparate numai cu miere naturală sau, în cazuri rare, cu zahăr invertit. Zahărul alb s-a dovedit a fi cancerigen şi total lipsit de enzime, ceea ce impune excluderea sa din alimentaţie, atât la persoanele sănătoase, cât, mai ales, la cele bolnave. De asemenea, sunt limitate dulciurile suprarafinate, de cofetărie. O atenţie deosebită se acordă evitării aditivilor chimici din produsele alimentare (conservanţi, coloranţi, aromatizanţi), care se transformă în adevărate „bombe alimentare cu efect întârziat“, întrucât frânează digestia, deteriorează flora intestinală, provocând constipaţii cronice sau acute.