Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Răspundem cititorilor: Uleiul de măsline, cel mai bun antioxidant
Dana H., 43 de ani, Slatina: „Am citit despre uleiul de măsline că ar fi bun pentru reglarea funcţiei ficatului. În ce alte afecţiuni mai este recomandat?“
Prof. univ. dr. Constantin Milică: Într-adevăr, uleiul de măsline are efecte pozitive în: - reglarea metabolismului complex al lipidelor, cu prevenirea creşterii colesterolului dăunător (LDL) şi reducerea depozitelor depuse pe vasele sanguine (se consumă câte două linguri ulei pe zi, pe stomacul gol, timp de 8 săptămâni); - îmbunătăţirea funcţionării ficatului, a bilei şi a intestinelor, evitând steatoza hepatică, litiaza şi dischinezia biliară, gastritele şi ulcerele gastro-duodenale, având rol de pansament gastric (se iau 250 ml ulei măsline şi 250 ml zeamă de lămâie, fracţionate, alternativ, câte o lingură din fiecare, până la terminarea cantităţii, asigurând eliminarea pietrelor biliare şi degajarea căilor biliare); - tratarea constipaţiei spastice prin efecte laxative (se iau 2-3 linguri cu ulei seara la culcare); - eliminarea viermilor intestinali prin acţiuni antihelmintice (se înghit 20-40 ml ulei pe stomacul gol); - creşterea nivelului compuşilor antioxidanţi din sânge, prevenind cancerul de colon; - protejarea aparatului cardiovascular, evitând bolile de inimă, hipertensiunea arterială şi ateroscleroza coronariană (se iau câte două linguri ulei seara la culcare); - prevenirea diabetului zaharat; - prevenirea şi combaterea unor afecţiuni ginecologice, a durerilor de urechi, gută şi intervine în frânarea dezvoltării bacilului Koch, implicat în declanşarea tuberculozei. Din experienţe îndelungate a rezultat că uleiul de măsline este un antidot ideal împotriva intoxicaţiilor cu ciuperci otrăvitoare şi cu alte substanţe toxice, ca urmare a formării unei pelicule protectoare pe tubul digestiv care evită absorbţia substanţei otrăvitoare de către mucoasa stomacală. Extern, uleiul de măsline intră în prepararea unor soluţii uleioase, unguente şi a altor preparate medicamentoase cu care se tratează: - durerile reumatice, nevrite şi entorse, folosind unguente preparate din 200 ml ulei şi o căpăţână de usturoi dată prin răzătoare, care se macerează timp de 2-3 zile pentru a face frecţii locale; - paradontoze şi gingivite tratate prin clătirea gurii cu ceai de cimbru, în care se pun 10-15 picături de tinctură de propolis şi apoi se masează gingiile cu ulei de măsline (de 2-3 ori pe zi); - furuncule, abcese, eczeme, crăpături de palme, călcâie, unghii şi buze, pecingine, supuraţii ale rănilor (se face masaj cu ulei amestecat cu suc de lămâie sau glicerină în părţi egale sau se pune o cataplasmă pe zona afectată cu o măslină zdrobită); - la afecţiunile urechilor (otite, hipoacuzie, acufene) se picură în conductul auditiv 4-5 picături de ulei călduţ, iar după 5-10 minute se stă culcat pe urechea respectivă pentru a permite scurgerea uleiului în afară; - la căderea părului şi mătreaţă se fac frecţii pe pielea capului cu ulei, în fiecare seară, timp de 10 zile, după care se acoperă capul în timpul nopţii.