Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Sfaturi utile pentru meteosensibili
Umezeala permanentă, frigul şi precipitaţiile sunt principalele fenomene meteorologice care pot provoca suferinţe persoanelor cu o sensibilitate crescută. Reumatologii recomandă repaus la pat în aceste cazuri, iar celor care se află sub tratament, continuarea terapiei obişnuite.
În aceste zile de iarnă, frigul, umezeala, vântul, ziua scurtă şi lumina cernită îşi pun amprenta în special asupra celor sensibili la aceste fenomene, cu atât mai mult cu cât atribuţiile iernii se instalează mai brutal. Omul prezintă o mare rezistenţă la intemperii, cu condiţia ca acestea să-i permită o acomodare şi o antrenare lentă, iar pe de altă parte, organismul să fie tânăr şi sănătos Din păcate, bătrânii şi mai ales cei bolnavi resimt cu câteva zile înainte schimbarea vremii, măcar prin semne generale de oboseală, insomnii, lipsa poftei de mâncare, agitaţie psihică. La alţii, simptomele bolii de care suferă se agravează, ducând, în unele cazuri până la deces, aparent neexplicat. Deşi omul nu poate ţine piept fenomenelor naturale, totuşi nişte măsuri de prevenire a suferinţelor şi complicaţiilor se pot lua chiar şi în faţa capriciilor vremii. Cei în vârstă, şi pe deasupra reumatici, se plâng de dureri mai peste tot chiar cu câteva zile înainte de a veni lapoviţa sau ninsoarea. Apar dureri la nivelul încheieturilor, mâinile sau picioarele se umflă, nu au forţă la mers sau la strâns cu mâna. Şi bolnavii cu afecţiuni cardiace au dureri mari în coşul pieptului sau inima bate aritmic, adică prea repede sau prea slab. Ulcerul de stomac este mult mai dureros, astmaticii au crize mari şi dese, iar cei cu boli psihice sunt mai toropiţi sau mai agitaţi. Toate aceste dureri şi neplăceri se diminuează după ce începe ploaia, ninsoarea sau furtuna. Din experienţa şi din cercetările medicale există două posibilităţi de contraofensivă împotriva acestor dureri. În primul rând, organismul bolnav trebuie ţinut în repaus, fiind interzis orice tip de efort fizic sau psihic pentru ca mecanismele proprii de luptă să poată face faţă. Cei care iau medicamente în mod regulat pentru afecţiunile de care deja suferă, nu numai că nu pot să le neglijeze acum, ci din contră, doza trebuie mărită pentru a putea trece cu bine peste o suprasolicitare. În al doilea rând, trebuie evitat măcar frigul, vântul, umezeala, dacă lipsa soarelui şi prezenţa variaţiilor mari de presiune atmosferică nu pot fi compensate. Practic, atunci când un reumatic sau hipertensiv simte că vremea se va schimba, trebuie să renunţe în mod obligatoriu, fără remuşcări şi fără tăgadă la planurile mari şi la unele obligaţii pe care le are, până când vremea rea se stabilizează. Apoi să se retragă într-o încăpere uscată şi încălzită şi să stea chiar în repaus la pat. De asemenea, toţi bolnavii afectaţi de fenomenele meteorologice trebuie să îşi ia în continuare medicamentele obişnuite sau pe cele pe care le ştie utile în crizele provocate de afecţiunile de care suferă şi, pentru a depăşi panica răului ce îl aşteaptă, să îşi găsească o preocupare (citit, scris, etc.). În concluzie, fiecare dintre cei sensibili la fenomenele meteo este obligat să găsească şi să respecte şi micile sfaturi care-l pot scoate chiar şi de sub tăvălugul capriciilor meteorologice.