Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Siesta stimulează activitatea cerebrală
Potrivit mai multor studii prezentate la conferinţa anuală organizată de American Association for the Advancement of Science (AAAS), siesta este eficientă nu doar pentru odihna creierului, ci şi pentru stimularea capacităţilor mintale. „Somnul are efecte reparatorii după o perioadă prelungită de activitate, dar el creşte, în acelaşi timp, capacităţile neurocognitive, comparativ cu perioada de dinaintea siestei“, a declarat Matthew Walker, profesor de psihologie la Universitatea Berkley din SUA. Pentru a realiza acest studiu, cercetătorii au folosit 39 de voluntari, tineri adulţi, împărţiţi în două grupuri, dintre care unul a avut dreptul la mici sieste. La prânz, toţi participanţii au fost supuşi unor teste de evaluare a capacităţilor mintale, care vizau mai ales activarea hipocampusului, o zonă din creier implicată în procesul de stocare a informaţiilor. Cele două grupuri au obţinut rezultate identice. De la ora 14:00, membrii grupului care avea dreptul la siestă au dormit timp de 90 de minute, în timp ce membrii celuilalt grup au rămas în stare de veghe. Mai târziu, la ora 18:00, toţi participanţii la studiu au fost supuşi din nou unor teste, în timpul cărora li s-a cerut să memoreze diverse informaţii. Voluntarii care au rămas treji toată ziua au obţinut performanţe mai slabe comparativ cu testele precedente. În schimb, voluntarii care şi-au făcut siesta au obţinut rezultate semnificativ mai bune şi chiar şi-au ameliorat capacităţile cognitive. Aceste rezultate vin în sprijinul teoriei potrivit căreia somnul este necesar pentru golirea memoriei pe termen scurt din creier, pentru a face loc unor noi informaţii.